ICCJ. Decizia nr. 1124/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1124/2005
Dosar nr. 4582/2004
Şedinţa publică din 22 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, contestatorul C.G. a contestat Decizia de revizuire nr. 11576 din 12 decembrie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Buzău, în ceea ce priveşte data acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Motivându-şi cererea, reclamantul a precizat că, în mod nelegal autoritatea publică i-a acordat drepturile la care era îndreptăţit în baza Legii nr. 309/2002, începând cu data de 1 decembrie 2003, cu toate că cererea a fost depusă la data de 12 august 2002.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 60 din 25 februarie 2004, a respins ca nefondată, contestaţia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că autoritatea intimată a acordat drepturile în concordanţă cu art. 5 din Legea 309/2002, de la data de 1 decembrie 2003, întrucât cererea de revizuire a fost formulată la 10 noiembrie 2003, iar documentaţia şi înscrisurile doveditoare au fost numai atunci anexate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul C.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 11, a precizat că instanţa de fond în mod greşit i-a soluţionat acţiunea, întrucât cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la Casa Judeţeană de Pensii, la 12 august 2002, iar hotărârea comisiei i-a fost comunicată în luna octombrie 2003.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Persoanele prevăzute la art. 1 vor beneficia de prevederile acestei legi cu începere de la data de întâi a lunii precedente depunerii cererii.
În speţă, reclamantul a depus cererea însoţită de livretul militar CI /023922 şi de alte înscrisuri, la data de 12 august 2002, solicitând acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 15 aprilie 1954 - 1 decembrie 1956.
Din livretul militar anexat rezultă că în perioada menţionată, reclamantul a efectuat serviciul militar în Detaşamentul Construcţii Doiceşti, încadrându-se, astfel, în dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Aşadar, reclamantul este îndreptăţit la acordarea drepturilor, începând cu 1 septembrie 2002, având în vedere că cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă la autoritatea pârâtă, la 12 august 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.G., împotriva sentinţei civile nr. 60 din 25 februarie 2004, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, admite acţiunea formulată de reclamant.
Anulează hotărârea nr. 11576 din 12 decembrie 2003, numai cu privire la data acordării drepturilor, respectiv 12 august 2002, în loc de 1 decembrie 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1123/2005. Contencios. Anulare Ordin I.G.P.F.... | ICCJ. Decizia nr. 1125/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|