ICCJ. Decizia nr. 1178/2005. Contencios. împotriva deciziei Secţiei Jurisdicţionale a Curţii de Conturi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1178/2005
Dosar nr. 678/2004
Şedinţa publică din 24 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 520 din 23 septembrie 2003, a secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi a României, a fost respins recursul jurisdicţional formulat de Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, împotriva sentinţei nr. 30 din 21 aprilie 2003, a Colegiului jurisdicţional Bucureşti, ca neîntemeiat.
În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că ceea ce se atacă prin contestaţia la executare promovată la Colegiul jurisdicţional şi ulterior, prin recursul jurisdicţional, vizează temeinicia şi legalitatea hotărârii judecătoreşti irevocabile puse în executare.
Or, o contestaţie la titlu se poate introduce numai în măsura în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, iar nu pentru anularea hotărârii judecătoreşti executorii şi obţinerea unei hotărâri contrare.
Împotriva deciziei secţiei jurisdicţionale, Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, pentru Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, a declarat recurs, susţinând că este nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa care a pronunţat-o, a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii.
În acest sens, reclamantul arată că demersul făcut pe calea contestaţiei la executare urmăreşte clarificarea întinderii şi aplicării titlului executoriu, având în vedere că specialiştii săi au refăcut întreaga evidenţă pentru perioada verificată a facturilor de aprovizionare cu alimente, medicamente, utilităţi şi servicii şi au concluzionat că debitorul are de recuperat de la bugetul de stat, o sumă reprezentând T.V.A.
Recursul este nefondat.
În adevăr, din examinarea contestaţiei la executare, promovată de Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor pentru Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, la 24 februarie 2003, rezultă că s-a solicitat anularea formelor de executare pentru greşita stabilire a obligaţiei de plată, întrucât, în opinia contestatorului, operaţiunile desfăşurate cu deţinuţi în cadrul programului de reducere a acestora, sunt scutite de T.V.A.
Aceeaşi argumentare a fost folosită şi în recursul jurisdicţional soluţionat de secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, prin Decizia nr. 520 din 23 septembrie 2003.
Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.
De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie, şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare, în condiţiile prevăzute de lege.
Din aceste dispoziţii legale rezultă că o contestaţie la titlu poate fi introdusă, numai dacă sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Pe calea unei asemenea contestaţii nu pot fi invocate chestiuni de fond care să conducă la anularea hotărârii executării şi la obţinerea unei hotărâri contrare, căci, astfel, se încalcă principiul autorităţii de lucru judecat.
Dar, în cauză, chiar şi în ipoteza afirmată prin motivele de recurs, în sensul că s-ar fi urmărit clarificarea „întinderii şi aplicării titlului executoriu", contestaţia nu putea fi legal admisă, deoarece lămurirea pretinsă nu este necesară faţă de claritatea dispozitivului hotărârii care se execută, iar pe de altă parte, tinde la exonerarea recurentului-reclamant, de plata T.V.A., şi nu obţinerea executării întocmai a dispozitivului.
În raport cu cele prezentate, recursul se priveşte ca nefondat şi, ca atare, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (fostă Direcţia Generală a Penitenciarelor), pentru Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, împotriva deciziei nr. 520 din 23 septembrie 2003, a secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1158/2005. Contencios. Anulare ordin de... | ICCJ. Decizia nr. 118/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|