ICCJ. Decizia nr. 1225/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1225/2005
Dosar nr. 4711/2004
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 16 decembrie 2003, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, să se dispună anularea hotărârii nr. 5162/1930 din 3 decembrie 2003, ca fiind nelegală şi netemeinică, în raport cu prevederile Legii nr. 309/2002.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că prin hotărârea atacată i-a fost calculată incorect perioada pentru care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, nefiind avută în vedere întreaga perioadă de stagiu militar, 3 iunie 1958 - 1 iunie 1960, efectuat în detaşamente de muncă.
A menţionat că, prin hotărârea a cărei anulare o solicită, i s-a recunoscut numai pentru perioada 3 ianuarie 1959 - 1 iunie 1960, calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 135 din 27 ianuarie 2004, a admis acţiunea reclamantului D.I., a anulat hotărârea nr. 5162/1930 din 3 decembrie 2003, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002, pentru perioada 3 iunie 1958 - 1 iunie 1960, începând cu data de 1 octombrie 2002.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din materialul probator administrat în cauză, rezultă că reclamantul a efectuat întreg stagiul miliar în cadrul detaşamentelor de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Astfel, pentru perioada 1 ianuarie 1959 - 1 iunie 1960 a fost luat în considerare certificatul nr. 48984 din 27 noiembrie 2003, emis de Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, pe baza căruia s-a fundamentat şi hotărârea atacată. Pentru perioada 3 iunie 1958 - 31 decembrie 1958, instanţa de fond a considerat că nu sunt motive pentru a fi supusă unui alt regim juridic, deoarece în livretul militar seria Be nr. 0005888, emis de Centrul militar al sectorului 2, nu sunt înscrise menţiuni privind eventuale mutaţii în timpul serviciului militar şi nici nu se indică locul efectuării acestui serviciu. Neincluderea primei perioade de serviciu militar, în certificatul emis de Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se datorează faptului că această direcţie nu deţine documente de evidenţă pentru anul 1958.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că şi perioada 3 iunie 1958 - 31 decembrie 1958, trebuia să fie dovedită până la emiterea hotărârii atacate.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetăţeanul român care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă, în perioada menţionată.
Potrivit menţiunilor efectuate în livretul militar seria Be nr. 1005888, emis de Centrul militar al sectorului 2, reclamantul a fost încorporat în data de 3 iunie 1958 şi trecut în rezervă la data de 1 iunie 1960, fără a preciza locul efectuării stagiului militar.
Prin certificatul nr. 48984 din 27 noiembrie 2003, emis de Direcţia Generală a Serviciului Muncii, s-a atestat că în registrele de evidenţă de la Detaşamentele de muncă Hunedoara 3 M.I.G., Hunedoara nr. 87 M.I.G. şi Hunedoara nr. 90 M.I.G., reclamantul figurează la Detaşamentele de Muncă Hunedoara 3 M.I.G., de la 1 ianuarie 1959, până la 1 iunie 1960, când a fost lăsat la vatră cu stagiul militar complet satisfăcut, conform Decretului nr. 468/1957.
Este adevărat că acest certificat se referă numai la perioada de după 1 ianuarie 1959, dar aceasta se datorează faptului că Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale nu deţine Registrul de la Detaşamentele de muncă Hunedoara din anul 1958, aşa cum i-a comunicat reclamantului, prin adresa nr. 48984 din 27 noiembrie 2003.
Împrejurările atestate prin certificatul menţionat, urmează a fi, însă, coroborate cu livretul militar, în care nu este menţionată vreo mutaţie sau schimbare în timpul stagiului militar efectuat între 3 iunie 1958 - 1 iunie 1960, astfel încât pe cale prezumţiei prevăzute de art. 1203 C. civ., se reţine că reclamantul a efectuat stagiul militar în acelaşi sistem al detaşamentelor de muncă, pentru că nu există nici un element care să justifice aplicarea unui regim juridic diferit perioadelor cuprinse între 3 iunie 1958 - 1 ianuarie 1959 şi 1 ianuarie 1959 - 1 iunie 1960.
Aşa fiind, se reţine că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, motiv pentru care recursul se vădeşte a fi nefondat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 135 din 27 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1223/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1228/2005. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
