ICCJ. Decizia nr. 1387/2005. Contencios. Refuz nejustificat de acordare al ajutorului rambursabil pentru refugiaţi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1387/2005
Dosar nr. 4947/2003
Şedinţa publică din 3 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta A.S., personal şi în calitate de reprezentantă legală a celor trei copii minori, a solicitat în contradictoriu cu Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială, ca instanţă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 29/1990, să constate refuzul nejustificat al autorităţii pârâte de a acorda reclamantei şi copiilor săi, ajutorul rambursabil pentru refugiaţi, conform art. 23 alin. (3) lit. a) din OG nr. 102/2000 şi pe cale de consecinţă, să fie obligată pârâta să-i acorde acest ajutor, pe o perioadă de 6 luni.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1322 din 11 septembrie 2003, a admis acţiunea formulată de reclamanta A.A.
A constatat refuzul nejustificat al pârâtei de a soluţiona cererea reclamantei.
A obligat pârâta să acorde reclamantei, personal şi în calitate de reprezentantă minoră, ajutorul rambursabil pentru refugiaţi, pe o perioadă de 6 luni, conform art. 23 alin. (3) lit. a) din OG nr. 102/2000.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 alin. (3) şi (4) din OG nr. 102/2000, în sensul că persoanele care au obţinut statutul de refugiat, beneficiază de ajutor rambursabil pe o durată de 6 luni, iar întârzierea depunerii cererilor a fost justificată, deoarece reclamanta la data obţinerii statutului de refugiat, nu se afla pe teritoriul României.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea, verificând în prealabil competenţa de soluţionare a acestui litigiu, de către instanţele de contencios administrativ, constată următoarele:
Obiectul prezentei acţiuni îl constituie ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate, în temeiul art. 23 alin. (3) din OG nr. 102/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (3) din OG nr. 102/2000, în cazul hotărârilor privind una din formele de protecţie reglementate de OG nr. 102/2000, străinul poate face plângere în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.
Normele procedurale reglementate prin art. 20 alin. (3) din OG nr. 102/2000, trimit la judecătorie, plângerile împotriva hotărârilor de respingere a statutului de refugiat.
Ca atare, în temeiul acestor dispoziţii şi cum cererea formulată priveşte ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) din OG nr. 102/2000, instanţa competentă să soluţioneze pricina, este judecătoria.
Astfel, cererea urmează să fie analizată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, motiv pentru care se va trimite, spre competentă soluţionare, dosarul, la această instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie împotriva sentinţei civile nr. 1322 din 11 septembrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1306/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1410/2005. Contencios. Anulare decizie A.N.V.... → |
|---|
