ICCJ. Decizia nr. 124/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 124/2005
Dosar nr. 5294/2004
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 februarie 2004, reclamantul M.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 9299 din 23 ianuarie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născut în perioada refugiului părinţilor.
Prin sentinţa civilă nr. 197 din 15 martie 2004, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului, reţinând în esenţă că, din certificatul de naştere al reclamantului rezultă că acesta s-a născut la 14 mai 1943, în localitatea Româneşti, aflată pe teritoriului fostului U.R.S.S., iar probele testimoniale, potrivit cărora familia recurentului s-a refugiat din Oradea, la Arad, ca urmare a persecuţiilor etnice, nu pot fi reţinute, atâta vreme, cât ele contravin atestărilor dintr-un act oficial.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, reclamantul M.V.
Recurentul a susţinut că hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, atâta vreme, cât a dovedit cu declaraţiile de martori depuse, că părinţii săi s-au refugiat, în urma Dictatului de la Viena, din oraşul Oradea, în oraşul Arad şi, în continuare, ca urmare a obligaţiilor de serviciu, în localitatea Româneşti din fostul U.R.S.S. Mai precizează că după eliberarea Ardealului de Nord s-au întors în Oradea.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Instanţa de fond a apreciat în mod corect că, atâta vreme, cât un act oficial, respectiv, certificatul de naştere al recurentului atestă că acesta s-a născut în localitatea Româneşti, judeţul Tighina, sunt irelevante declaraţiile martorilor, care susţin că familia s-a refugiat, urmare a persecuţiilor etnice, din Oradea, la Arad, iar recurentul s-a născut în timpul refugiului. De altfel, declararea naşterii a fost făcută de tatăl recurentului, aşa cum rezultă din copia extrasului, ceea ce constituie o dovadă concludentă că întreaga familie se afla, la data naşterii acestuia, în comuna Româneşti, şi nu în refugiu la Arad, aşa cum s-a susţinut.
Faţă de aceste considerente şi constatând că în cauză nu există potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.V., împotriva sentinţei civile nr. 197 din 15 martie 2004, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1239/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1241/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|