ICCJ. Decizia nr. 1259/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1259/2005
Dosar nr. 8335/2004
Şedinţa publică din 28 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, sub nr. 404/2004, reclamantul N.P. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, solicitând anularea deciziei nr. 238 din 5 septembrie 2002, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că datorită împrejurărilor obiective din acea vreme, a fost nevoit să se refugieze în iunie 1940, din Bucovina de Nord, în Suceava, datorită faptului că teritoriul de domiciliu a fost ocupat de trupele sovietice.
Reclamantul a mai arătat că a fost nevoit să se refugieze pentru motive etnice, până în anul 1946, deşi s-a mai întors din Suceava, la Starojineţ, datorită serviciului, însă acolo nu a mai găsit părinţii, care au fost deportaţi în Siberia, unde au şi murit.
Prin sentinţa nr. 92/F din 6 iulie 2003, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul N.P., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi a dispus anularea deciziei nr. 238 din 5 septembrie 2002, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i emită reclamantului, o nouă decizie, prin care să i se recunoască calitatea de refugiat pe perioada iunie 1940 - 6 martie 1945 şi să i se acorde drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, începând cu data de 1 iulie 2002.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut din probele administrate, că în perioada 1 iunie 1940 - 6 martie 1945, reclamantul a fost refugiat şi se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Braşov, care a motivat, în esenţă, că instanţa de fond a extins nejustificat perioada acordată, considerând ca început de persecuţie etnică, luna iunie 1940.
Recursul este întemeiat.
Se reţine că în sensul Legii nr. 189/2000, perioada de persecuţie etnică este cuprinsă între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Voinţa legiuitorului a fost, în sensul acordării calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, doar persoanelor care au suferit persecuţii etnice în intervalul arătat anterior, de la care instanţa nu poate deroga.
Instanţa de fond a extins acest interval strict delimitat, considerând ca început de perioadă de persecuţie etnică, luna iunie a anului 1940.
Prin urmare, instanţa putea stabili ca început de perioadă de persecuţie etnică, data de 6 septembrie 1940.
În consecinţă, recursul declarat în cauză urmează să fie admis şi modificată sentinţa atacată, în sensul stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 92/F din 6 iulie 2004, a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată, în sensul stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Menţine celelalte dispoziţii.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1258/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1261/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
