ICCJ. Decizia nr. 1557/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1557/2005
Dosar nr. 7131/2004
Şedinţa publică din 10 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 466 din 22 martie 2004, la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta H.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 9156/8326 din 7 noiembrie 2003 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 761 din 26 aprilie 2004, a admis acţiunea formulată de reclamanta H.E., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. A anulat hotărârea nr. 9156/8326 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei, perioada de persecuţie etnică: septembrie 1940 - martie 1945 şi să-i acorde drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 aprilie 2003.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta s-a refugiat din Cernăuţi, în anul 1940, stabilindu-se la Bucureşti, de unde nu a mai revenit în localitatea natală, făcând dovada persecuţiei din motive etnice, pentru perioada septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că, reclamanta nu a făcut dovada calităţii sale de persoană persecutată din motive etnice.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că probele depuse de reclamantă, pentru susţinerea acţiunii formulate, sunt contradictorii şi nu confirmă în mod neechivoc, îndeplinirea condiţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, copia certificatului de naştere şi buletinului de identitate al reclamantei atestă că aceasta s-a născut la 15 septembrie 1922, în municipiul Iaşi.
Reclamanta nu a făcut dovada că a avut domiciliul în oraşul Cernăuţi, contrar susţinerilor sale din acţiune. Se reţine, de asemenea, din Adeverinţa nr. 9/4/507 din 26 martie 2004, emisă de C.N. C.F. C.F.R. SA că, în perioada 1940 - 1945, tatăl reclamantei, HG, a lucrat în unităţi de căi ferate din Bucureşti, adeverinţa purtând înscrierea expresă, a lipsei oricărei menţiuni privind calitatea de refugiat a angajatului.
Faţă de contradicţiile dintre aceste înscrisuri şi declaraţia martorului N.S., instanţa trebuia, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, respectiv să dispună completarea materialului probatoriu, în sensul lămuririi sau înlăturării acestor contradicţii.
Neprocedând în acest fel, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre casabilă, în condiţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., astfel că recursul va fi admis, se va casa hotărârea atacată, iar cauza va fi trimisă, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, în conformitate cu dezlegările de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 761 din 26 aprilie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1556/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1558/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|