ICCJ. Decizia nr. 1563/2005. Contencios. Anulare decizie M.J.- CCCLRA. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1563/2005
Dosar nr. 7288/2004
Şedinţa publică din 10 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 5451 din 2 martie 2004, reclamantul M.I. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei - Comisia pentru Constatarea Calităţii de „Luptător în Rezistenţa Anticomunistă", anularea deciziei din 15 ianuarie 2004, emisă de pârât şi obligarea pârâtului la recunoaşterea pentru reclamant, a calităţii prevăzute de OUG nr. 214/1999 .
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 757 din 2 iunie 2004, a respins acţiunea formulată de reclamatul M.I., împotriva pârâtului Ministerul Justiţiei - Comisia pentru Constatarea Calităţii de „Luptător în Rezistenţa Anticomunistă".
În motivarea sentinţei s-a reţinut că, susţinerile reclamantului privind persecuţiile pe care acesta le-a suferit, urmare a măsurilor administrative abuzive, nu au fundament, întrucât din actele depuse rezultă că respectivele măsuri s-au luat ca urmare a unei abateri disciplinare, săvârşite de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul, susţinând că aceasta este neîntemeiată.
Recursul este nefondat.
Prin OUG nr. 214/1999, cu modificările ulterioare, se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse din motive politice, unor măsuri administrative abuzive, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Art. 2 din ordonanţă prevede că sunt infracţiuni săvârşite din motive politice, acelea care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii militare, pentru democraţie şi pluralism; art. 3 din acelaşi act normativ, stipulează că prin măsuri abuzive se înţeleg orice măsuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi, ori de alte organe, ca urmare a săvârşirii unei fapte în baza căreia s-a dispus: privarea de libertate în locuri de deţinere sau efectuarea de cercetări; intrarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din şcoli, licee, facultăţi.
În cauză, reclamantul nu a făcut dovada, prin probele administrate, că îndeplineşte condiţiile prevăzute de OUG nr. 214/1999, respectiv că a fost condamnat pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau a fost supus unor măsuri administrative abuzive.
Se reţine că prin sentinţa nr. 471 din 4 iulie 1950, a Tribunalului Militar Cluj, reclamantul a fost condamnat la închisoare pentru asociere contra liniştii publice şi pentru vătămarea integrităţii corporale a unei persoane, provocând împreună cu alţi inculpaţi, scandal la birtul din sat, lovindu-şi consătenii.
În consecinţă, instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge declarat de M.I. împotriva sentinţei civile nr. 757 din 2 iunie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1561/2005. Contencios. Acordare daune morale... | ICCJ. Decizia nr. 1564/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
