ICCJ. Decizia nr. 1565/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1565/2005
Dosar nr. 7291/2004
Şedinţa publică din 10 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată sub nr. 6641 din 15 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, reclamantul P.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, anularea hotărârii nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia, la recunoaşterea pentru reclamant, a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 672 din 19 mai 2004, a respins ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P.A., împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, pentru anularea hotărârii nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă de pârâtă.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada persecuţiei etnice suferite, chiar dacă şi-a schimbat domiciliul, urmând cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Viena.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul P.A., susţinând că aceasta este lipsită de temei legal, întrucât, deşi are calitate de refugiat, acţiunea sa a fost respinsă.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă, persoana, cetăţean român, care, în perioada arătată, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitatea, decât cea de domiciliu.
Or în cauză, recurentul-reclamant nu a făcut dovada că ar fi suferit persecuţii din motive etnice. Din probele administrate în cauză, inclusiv din motivarea acţiunii şi recursului, nu rezultă că reclamantul ar fi fost strămutat din motive etnice sau că a fost ţinut în lagăr, înscrisurile depuse referindu-se doar la studiile urmate de reclamant în străinătate şi la cetăţenia germană a mamei reclamantului.
Faţă de considerentele expuse, urmare a examinării cauzei, în raport cu motivele invocate, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat şi în consecinţă, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.A. împotriva sentinţei civile nr. 672 din 19 mai 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1564/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1566/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|