ICCJ. Decizia nr. 1671/2005. Contencios. Conflict negativ de competenţă. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1671/2005
Dosar nr. 511/2005
Şedinţa publică din 15 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin ordonanţa nr. 871 din 9 decembrie 2003, C.N.V.M. a aplicat SC R. SA Dolj, sancţiunea amenzii, cu suma de 52.305.741, 91 lei, reprezentând 0,5% din capitalul social vărsat, pentru netransmiterea integral şi în termen, a raportărilor periodice aferente încheierii exerciţiului financiar 2002, conform prevederilor OUG nr. 28/2002, modificată şi aprobată prin Legea nr. 525/2002 şi ale Regulamentului nr. 2/1996.
Contestaţia formulată de agentul economic împotriva acelui act sancţionator a fost respinsă prin Decizia C.N.V.M. nr. 802 din 13 februarie 2004, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei ultime decizii, SC R. SA a formulat contestaţie la Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, care, prin sentinţa civilă nr. 2097 din 21 mai 2004, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Prin sentinţa civilă nr. 43 din 28 ianuarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, s-a dezînvestit, la rândul său, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că măsura se impune în raport cu reglementarea instituită prin art. 5 alin. (7) din Legea nr. 514/2002, pentru aprobarea OUG nr. 25/2002.
La termenul de astăzi, reprezentantul intimatei C.N.V.M. a invocat excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, făcând referire la dispoziţiile Legii nr. 297/2004.
Pe cale de consecinţă, a solicitat trimiterea cauzei, la instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionare.
Excepţia de procedură este întemeiată.
Prin Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital, (M. Of. la 29.06.2004), a fost reglementată înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare, cu instituţiile şi operaţiunile specifice acestora, precum şi a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităţilor financiare prin intermediul investiţiilor în instrumente financiare.
Potrivit art. 2 alin. (3) din această lege, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al C.N.C.M., de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti.
Ţinând seama de obiectul prezentului litigiu, care vizează legalitatea unor acte juridice emise de C.N.V.M., precum şi de noua reglementare instituită în materie prin norma legală mai sus enunţată, dar ignorată de Curtea de Apel Craiova, urmează a se dispune trimiterea cauzei, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.
Văzând şi dispoziţiile art. 158 alin. (3) şi art. 159 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Trimite cauza privind SC R. SA Bucovăţ, judeţul Dolj şi C.N.V.M., la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1670/2005. Contencios. La declinare de... | ICCJ. Decizia nr. 1672/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
