ICCJ. Decizia nr. 169/2005. Contencios. Recurs împotriva încheierii de şedinţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 169/2005
Dosar nr. 8408/2004
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 11 octombrie 2004, Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a suspendat judecarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta SC C.S. SA Galaţi, în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., în baza dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, pârâtul C.N.A., invocând faptul că instanţa de fond a suspendat judecarea cauzei, fără a avea în vedere conţinutul întâmpinării depuse la dosarul nr. 1439/2004, al Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă, respectiv de cererea formulată în finalul acesteia, în sensul de a se judeca pricina, şi în absenţa pârâtului.
Examinându-se încheierea atacată, în raport cu critica formulată, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pe de o parte, conform art. 2441 C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 29/1990, asupra suspendării judecării procesului, instanţa, în toate cazurile, se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, recursul putându-se declara, cât timp durează suspendarea cursului judecăţii.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa va suspenda judecata, dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii. Excepţia de la această regulă, însă, este prevăzută de art. 242 alin. (2), conform căruia „pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă".
Cum în cauză, se constată că prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, se reţine că în mod greşit a fost dispusă suspendarea judecării pricinii.
Este de observat, însă, că eroarea instanţei de fond îşi poate avea sorgintea şi în formularea greşită utilizată de pârât, care a solicitat prin întâmpinare, fraza ultimă, judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispoziţiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ., în loc de art. 242 alin. (2) din acelaşi cod.
În consecinţă, urmează a se admite recursul, a se casa încheierea atacată şi a trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.A., împotriva încheierii din 11 octombrie 2004, a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează încheierea atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1683/2005. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 1712/2005. Contencios. Anulare decizie M.F.... → |
|---|
