ICCJ. Decizia nr. 2011/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2011/2005
Dosar nr. 8575/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 6 iulie 2004, reclamantul V.O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 12345/12105 din 13 mai 2004, prin care i s-a respins cererea pentru stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că s-a născut data de 17 mai 1934 în Bolgrad - Ismail, U.R.S.S., de unde s-a refugiat împreună cu familia sa, în Bucureşti, din motive de persecuţie etnică.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2137 din 15 octombrie 2004, a admis acţiunea reclamantul V.O., a anulat hotărârea atacată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, pentru perioada 31 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamantul, născut la data de 17 mai 1934, în localitatea Bolgrad, judeţul Ismail, a făcut pe deplin dovada faptului că este beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, conform declaraţiilor martorilor C.E. şi S.M., aflate la dosar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, invocând drept motiv de casare, prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În acest sens a arătat că instanţa a făcut o greşită aplicare a legii, întrucât nu există dovezi concludente în susţinerea cererii, iar declaraţiile martorilor de la dosar nu respectă condiţiile de fond, pentru validare, respectiv: să fi cunoscut personal situaţia despre care se declară şi că reclamantul nu a făcut dovada demersurilor întreprinse, pentru obţinerea de acte oficiale justificative.
Recursul este nefondat.
Prin hotărârea nr. 12345/12105 din 13 mai 2004 a Comisiei pentru acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, s-a respins cererea prin care recurentul a solicitat acordarea calităţii de beneficiar a OG nr. 105/1999, cu motivarea că nu există acte concludente în acest sens.
Corect, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului, întrucât din actele de la dosar, respectiv din declaraţiile martorilor C.E. şi S.M., rezultă fără putinţă de tăgadă, că reclamantul s-a născut la data de 17 mai 1934, în Bolgrad, fiind refugiat, împreună cu familia sa, din această localitate, în Bucureşti, ca urmare a cedării Basarabiei şi Bucovinei, către Uniunea Sovietică şi nu au mai revenit în localitatea natală.
Potrivit art. 4 alin. (2) din HG nr. 127/2002, în lipsa actelor oficiale, pe care, de altfel, reclamantul le-a solicitat, dovadă fiind adresa nr. 104957 din 1 iulie 2004, emisă de Arhivele Naţionale, dovada persecuţiei etnice se poate face prin declaraţie de martori.
În conformitate cu art. 61 din OG nr. 105/1999, dovada situaţiilor prevăzute la art. 1, se face de către persoanele interesate, cu acte originale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Or, proba testimonială este una din mijloacele de probă prevăzute de lege, astfel cum în mod întemeiat a reţinut instanţa de fond. Întrucât intimatul-reclamant a făcut dovada celor solicitate, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2137 din 15 octombrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2010/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2015/2005. Contencios. Refuz emitere act... → |
|---|
