ICCJ. Decizia nr. 2042/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2042/2005
Dosar nr. 6755/2004
Şedinţa publică din 29 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 14 noiembrie 2003, reclamanta O.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa Năsăud, anularea hotărârii nr. 1132 din 10 septembrie 2003, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 105 din 23 ianuarie 2004, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, invocată de pârâtă şi, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, Curţii de Apel Cluj.
Primind cauza, spre competentă soluţionare, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 539 din 20 aprilie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 1132 din 10 septembrie 2003, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 5 martie 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 octombrie 2003.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a fost obligată să se refugieze, urmare a persecuţiilor etnice suferite, din comuna Târnăuca, în martie 1944, „datorită ocupaţiei străine a teritoriilor româneşti".
De asemenea, instanţa a respins excepţia de tardivitate a acţiunii invocată de pârâtă, ca nefondată, apreciind că nu s-a făcut comunicarea hotărârii contestate la domiciliul reclamantei, indicat în cererea de la dosarul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv în comuna Hiliscu Horia, sat Corjăuţi, judeţul Botoşani.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa Năsăud, cu motivarea că în mod cu totul neîntemeiat, instanţa de fond a respins excepţia de tardivitate a acţiunii, din moment ce comunicarea hotărârii emisă de ea, s-a făcut intimatei-reclamante, la adresa pe care aceasta a menţionat-o expres în cererea sa adresată Comisiei Casei de Pensii şi la data ce rezultă din borderoul de expediere nr. 18 din 12 septembrie 2003.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, precum şi a art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, „în cazul în care cel vătămat nu este mulţumit de soluţia dată reclamaţiei sale, el poate sesiza instanţa, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei".
Cum din borderoul de expediere depus la dosar, de către recurenta-pârâtă, rezultă că intimatei-reclamante i s-a făcut comunicarea actului contestat, respectiv hotărârea nr. 1130 din 10 septembrie 2003, la data de 12 septembrie 2003 şi cum cererea de sesizare a Curţii de Apel Cluj a fost înregistrată la 15 aprilie 2004, după 8 luni de la data comunicării, tardivitatea acţiunii este evidentă.
Nu poate fi primită susţinerea din considerentele hotărârii de fond, în sensul că hotărârea contestată a fost comunicată la altă adresă, întrucât comunicarea s-a făcut la adresa indicată expres de reclamantă, în cererea adresată Casei de Pensii, respectiv comuna Lechinţa.
Faţă de aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va admite recursul formulat în cauză, de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa Năsăud împotriva sentinţei civile nr. 539 din 20 aprilie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta O.I., ca tardivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2041/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2044/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
