ICCJ. Decizia nr. 2086/2005. Contencios. Anulare decizie Comisie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2086/2005
Dosar nr. 6642/2004
Şedinţa publică din 29 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunile care au format obiectul dosarelor nr. 7492/2003 şi nr. 7539/2003 ale Curţii de Apel Cluj, reclamanţii SC F.M. SRL Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca au solicitat anularea deciziei nr. 93 din 10 octombrie 2003, a Guvernului României - Comisia specială de retrocedare a imobilelor ce au aparţinut cultelor religioase, privind retrocedarea a nouă apartamente în favoarea Eparhiei Reformate din Ardeal.
Cauzele au fost conexate de către Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 164 C. proc. civ.
Reclamanta SC F.M. SRL Cluj Napoca a susţinut că deţine două apartamente în baza contractului de închiriere nr. 1711/1999, încheiat cu Consiliul Local Cluj Napoca, apartamente la care a efectuat îmbunătăţiri, care reprezintă 30% din valoarea actuală de circulaţie, iar în baza Legii nr. 550/2002 are posibilitatea cumpărării acestor spaţii.
Reclamantul Consiliul Local Cluj Napoca a arătat că imobilul a fost construit în 1905 şi a fost sediul Băncii Maghiare din Ardeal, ceea ce exprimă finanţarea din fonduri publice şi ca urmare a fost preluat de stat, în anul 1918; că Eparhia şi-a înscris dreptul de proprietate în anul 1938, fără să existe actul de comasare nr. 3640 din 8 martie 1938; că în baza Decretului nr. 176/1948, imobilul a fost preluat de stat; că prin Decizia nr. 230/2003, a Curţii Supreme de Justiţie, s-a respins irevocabilă, cererea Eparhiei, de înscriere a dreptului de proprietate.
Eparhia Reformată din Ardeal a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând respingerea acţiunii, întrucât Eparhia a dobândit imobilul, prin cumpărare, în anul 1929 şi l-a înscris în cartea funciară, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 501/2002, de retrocedare în natură a imobilelor. A mai precizat că Decizia contestată are în vedere numai apartamente nevândute chiriaşilor.
Prin sentinţa civilă nr. 365/2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, acţiunile conexe au fost respinse ca neîntemeiate şi s-a admis cererea de intervenţie în interes propriu.
Instanţa a reţinut că la data trecerii bunurilor bisericeşti în proprietatea statului, prin Decretul nr. 176/1948, calitatea de proprietar o avea Eparhia Reformată din Ardeal, astfel încât Decizia contestată este conformă dispoziţiilor Legii nr. 501/2002; că prin această decizie nu s-au retrocedat decât apartamentele nr. 1, 2, 5, 9, 10, 33, 34, 35, 36 din imobilul situat în Cluj Napoca, cu teren de 1805 mp şi cu părţile indivize comune aferente, apartamente care nu au fost vândute chiriaşilor, astfel cum rezultă din Decizia nr. 196/2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, irevocabilă prin Decizia nr. 230/2003, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri în termen, reclamanţii.
În recursul formulat de SC F.M. SRL s-a arătat că prin cererea care formează obiectul dosarului nr. 1393/2004, al Tribunalului Cluj, petenta a solicitat rectificarea cărţii funciare, pentru cele două apartamente, astfel încât cauza de faţă trebuie suspendată până la soluţionarea acelui dosar; că potrivit Legii nr. 550/2002, are posibilitatea să cumpere acele apartamente şi că, dacă autoritatea competentă ar fi dispus în acest sens fără întârziere, apartamentele respective nu ar mai fi fost cuprinse în Decizia nr. 93/2003 a Guvernului României.
În recursul declarat de Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca s-a solicitat suspendarea cauzei, până la soluţionarea dosarului nr. 1393/2004, al Tribunalului Cluj, iar pe fondul pricinii au fost reiterate motivele acţiunii.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursurilor, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Referitor la solicitarea de suspendare a cauzei, Curtea reţine că dosarul nr. 1393/2004 al Tribunalului Cluj, secţia civilă, a fost soluţionat prin respingerea acţiunii formulate de SC F.M. SRL, conform sentinţei civile nr. 1068/2004, soluţie definitivă prin nedeclararea apelului.
În ce priveşte celelalte critici formulate de recurente, Curtea le apreciază ca nefondate.
Nu poate fi primită susţinerea referitoare la aplicabilitatea Legii nr. 550/2002, în favoarea SC F.M. SRL, deoarece dispoziţiile legale în domeniu prevăd că se interzice înstrăinarea imobilelor care au aparţinut cultelor religioase, până la adoptarea legii speciale de retrocedare. În acest sens este art. 8 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 10/2001, care statuează că până la adoptarea reglementărilor speciale de retrocedare a imobilelor care au aparţinut cultelor religioase, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora.
Legea nr. 501/2002, pentru aprobarea OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase, a apărut la data de 31 iulie 2002, în M. Of. nr. 561/31.07.2002, iar Legea nr. 550/2002 este ulterioară.
De altfel, şi în cuprinsul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea Consiliilor judeţene sau locale sau în patrimoniul regiilor autonome de interes local, în art. 3 şi 24 sunt cuprinse norme identice cu cele din Legea nr. 10/2001 mai sus amintite.
În ce priveşte dreptul de proprietate al Eparhiei, se constată că instanţa de fond a apreciat corect că acesta a fost dovedit prin probele administrate în cauză. Imobilul din Cluj Napoca a fost proprietatea Eparhiei la data aplicării Decretului nr. 176/1948, de trecere a bunurilor bisericeşti, în proprietatea statului, astfel cum rezultă din evidenţele funciare imobiliare. Imobilul a fost cumpărat de intervenientă, în anul 1929 şi înscris în cartea funciară. Cele 9 apartamente retrocedate Eparhiei nu sunt din cele care au fost vândute chiriaşilor, în baza Legii nr. 112/1995, retrocedarea celor înstrăinate în baza acestei legi fiind interzisă de dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 10/2001.
Pentru considerentele expuse, recursurile vor fi respinse ca nefondate, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de SC F.M. SRL Cluj Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 365 din 9 martie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2085/2005. Contencios. Anulare decizie... | ICCJ. Decizia nr. 2089/2005. Contencios → |
|---|
