ICCJ. Decizia nr. 2104/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2104/2005
Dosar nr. 7309/2004
Şedinţa publică din 30 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 697 din 25 mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul V.Ş., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi a anulat hotărârea nr. 13592 din 11 martie 2004, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi recunoască acestuia, statutul de refugiat pe perioada 23 februarie 1942 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 decembrie 2003.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, din actele dosarului, că părinţii reclamantului s-au refugiat în data de 15 septembrie 1940, din Ardealul de Nord, localitatea Cluj, în localitatea Turda şi că, în perioada de refugiu a familiei, respectiv la 23 februarie 1942, acesta s-a născut, beneficiind, ca atare, de statutul de persoană refugiată, de la data naşterii şi până la 6 martie 1945.
În motivarea soluţiei, instanţa a argumentat că dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod expres înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea drepturilor băneşti, astfel că nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu, persoanelor născute în refugiu, statul având îndatorirea de a acorda protecţie şi sprijin, în mod legal, tuturor cetăţenilor săi.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că reclamantul nu se încadrează în categoria persoanelor refugiate, în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 2 din HG nr. 127/2002, întrucât fiind născut în localitatea de refugiu a părinţilor săi, rezultă că nu şi-a schimbat domiciliul şi că nu a suferit persecuţii de natură etnică.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele dosarului, se constată că sentinţa atacată este legală, în cauză fiind dovedit cu actul oficial eliberat de Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Cluj, refugiul familiei reclamantului, produs ca urmare a ocupării Ardealului de Nord.
De asemenea, martorii V.V. şi R.C., prin declaraţiile autentificate, au confirmat faptul refugierii din motive etnice, a părinţilor reclamantului, în altă localitate, decât în cea de domiciliu.
Prin art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi precizările din Normele aprobate prin HG nr. 127/2002, s-a prevăzut acordarea drepturilor compensatorii, pentru persoanele care s-au aflat în situaţia de refugiat, suferind persecuţii de natură etnică.
În raport cu aceste prevederi legale, în mod corect s-a reţinut de către instanţă, faptul că, fiind născut în localitatea şi în perioada de refugiu a părinţilor săi, reclamantul are statutul de persoană refugiată, de la data naşterii şi până la 6 martie 1945, data încetării stării de refugiu, fiind îndreptăţit să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 697 din 25 mai 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2103/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2105/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
