ICCJ. Decizia nr. 2105/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2105/2005
Dosar nr. 7310/2004
Şedinţa publică din 30 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 666 din 19 mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamanta J.M., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, privind anularea hotărârii nr. 1336 din 26 iunie 2003, emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că reclamanta s-a refugiat din localitatea Lucăceni, regiunea Baia Mare, aflată sub administraţie maghiară, în localitatea Tăuţii de Sus, raionul Şomcuţa, aflată tot sub autoritate maghiară, nefiind dovedit că aceasta ar fi suferit persecuţii din motive etnice, schimbându-şi domiciliul într-o localitate administrată de autorităţile maghiare.
A mai reţinut instanţa, că nu prezintă relevanţă, împrejurarea că martorilor care au dat declaraţii în cauză, li s-a recunoscut statutul de refugiat, întrucât din conţinutul declaraţiilor nu rezultă că aceştia s-au refugiat în aceeaşi localitate cu reclamanta.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta J.M., cu motivarea că părinţii săi au fost strămutaţi, din motive etnice, de către autorităţile maghiare, într-o altă localitate, decât cea de domiciliu, unde aceasta s-a născut, astfel că se încadrează în dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Verificându-se actele dosarului, se constată că în cauză schimbarea domiciliului părinţilor din localitatea căzută sub ocupaţie maghiară, într-o altă localitate aflată, de asemenea, sub aceeaşi autoritate, nu se încadrează în situaţiile expres reglementate de lege, care a prevăzut acordarea drepturilor compensatorii, persoanelor refugiate din teritoriile ocupate (Ardealul de Nord).
Cum în speţă, reclamanta nu a dovedit că a suferit persecuţii de natură etnică, în sensul prevăzut de dispoziţiile legale menţionate, urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., să se respingă prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de J.M. împotriva sentinţei civile nr. 666 din 19 mai 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2104/2005. Contencios. Acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2106/2005. Contencios. Acordare drepturi... → |
---|