ICCJ. Decizia nr. 2112/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2112/2005
Dosar nr. 7317/2004
Şedinţa publică din 30 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 667 din 19 mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta P.A., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a anulat hotărârea nr. 13520 din 11 martie 2004, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată, pentru perioada 7 februarie 1944 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu 1 decembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, din actele depuse la dosar, că reclamanta s-a născut în perioada în care părinţii săi s-au aflat în refugiu, respectiv la 7 februarie 1944, având calitatea de refugiată, pentru perioada dintre data naşterii şi cea a încetării refugiului.
De asemenea, instanţa a avut în vedere că dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate, nu prevăd, în mod imperativ, înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea drepturilor băneşti.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, cu motivarea că reclamanta nu are calitatea de refugiată, în sensul prevăzut de dispoziţiile HG nr. 127/2002, întrucât nu şi-a schimbat domiciliul şi nici nu a suferit persecuţii din motive etnice, localitatea Turda, în care aceasta s-a născut, aparţinând Statului Român.
Recursul este nefondat.
Prin art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Normele aprobate prin HG nr. 127/2002, s-a prevăzut acordarea drepturilor compensatorii, pentru persoanele care s-au aflat în situaţia de refugiat, suferind persecuţii din motive etnice.
Din actele dosarului se constată că refugiul familiei reclamantei s-a produs din localitatea de domiciliu, Cluj, în oraşul Turda, ca urmare a ocupării Ardealului de Nord-Vest, neavând relevanţă juridică, împrejurarea că intimata-reclamantă nu era născută la data refugiului, întrucât aceasta a dobândit, prin naştere, statutul de refugiată, asemenea părinţilor săi.
În consecinţă, intimata-reclamantă, născută în timpul şi în localitatea de refugiu a părinţilor săi, este în drept să beneficieze de drepturile conferite de lege, pentru perioada cuprinsă între 7 februarie 1944, data naşterii şi 6 martie 1945, data încetării stării de refugiu.
Aşa fiind, sentinţa pronunţată în cauză fiind legală, urmează ca în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., prezentul recurs, să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 667 din 19 mai 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2110/2005. Contencios. Acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2120/2005. Contencios → |
---|