ICCJ. Decizia nr. 232/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 232/2005
Dosar nr. 1769/2004
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată cu nr. 1291/F din 22 septembrie 2003, la Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul P.N. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea hotărârii nr. 2788/2003, emisă de Comisia specială din cadrul pârâtei, prin care i s-au acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 24 septembrie 1952 - 31 martie 1953 şi obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre pentru întreaga perioadă de efectuare a stagiului militar, respectiv, 24 septembrie 1952 - 23 decembrie 1955.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă, pe întreaga perioadă de încorporare.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, prin întâmpinarea formulată, a solicitat a respingerea acţiunii şi menţinerea hotărârii Comisiei, susţinând că, numai perioada de stagiu, 31 martie 1952 - 31 martie 1953, a fost efectuată în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ulterior, reclamantul fiind transferat într-o structură cu profil economic a Ministerului Forţelor Armate.
Prin sentinţa civilă nr. 277/F din 18 noiembrie 2003, instanţa învestită a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să constate că întreaga perioadă de stagiu se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002, art. 1.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, a făcut dovada conform art. 6 alin. (2) din lege, că a efectuat stagiul militar, ca muncitor, într-un detaşament de muncă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, susţinând că reclamantul a efectuat stagiul militar la Direcţia Generală a Serviciului Muncii, doar în perioada acordată de comisie, fiind apoi transferat într-o structură cu profil economic a Ministerului Forţelor Armate, astfel că, în mod greşit a apreciat instanţa, că şi pentru perioada 31 martie 1953 - 23 decembrie 1955, reclamantul are calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002.
În concluzie, recurenta a susţinut că hotărârea Comisiei este legală şi conformă cu raţiunea legii, şi anume, aceea de a recompensa munca persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, prestând muncă pe întreaga durată a acestui stagiu, neprimind soldă şi nefiind instruit.
Recursul se constată a fi întemeiat.
Din actele cauzei se constată că reclamantul a fost încorporat la Detaşamentul de muncă Făgăraş, de la data de 24 septembrie 1952, până la 31 martie 1953, când a fost mutat la Ministerul Forţelor Armate - Construcţii, continuând efectuarea stagiului militar în această structură militară, până la lăsarea la vatră.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
În raport cu aceste dispoziţiuni, rezultă că numai perioada în care reclamantul a efectuat acest stagiu, într-un detaşament de muncă, intră sub incidenţa legii, nu însă şi intervalul de timp 31 martie 1953 - 23 decembrie 1955, executat în cadrul unei structuri militare cu profil economic, aparţinând fostului Minister al Forţelor Armate.
Critica adusă hotărârii fiind, aşadar, întemeiată, urmează a se admite recursul, a se casa sentinţa, iar în fond, a se respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 277/F din 18 noiembrie 2003, pronunţată Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea formulată de P.N.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2318/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2322/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|