ICCJ. Decizia nr. 2352/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 24 mai 2004, reclamanta M.L. a solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Maramureș, să se dispună anularea hotărârii nr. 3211 din 12 iulie 2001 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor acestei legi.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că, deși hotărârea contestată a fost comunicată în anul 2001, nu a fost în măsură să o atace în termenul de 30 de zile, datorită faptului că a fost bolnavă și nu a dispus de mijloace financiare pentru a se deplasa la sediul instanței.
Prin sentința civilă nr. 832 din 17 iunie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantei M.L., ca tardivă.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că reclamanta a atacat hotărârea nr. 3211 din 12 iulie 2001, la data de 21 mai 2004 (data expedierii prin poștă), peste termenul de 30 zile prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.
Totodată, instanța de fond a apreciat că solicitarea recurentei, de repunere în termen, nu îndeplinește cerințele art. 103 alin. (1) C. proc. civ.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta M.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în esență, susține că s-a aflat în imposibilitatea de a se adresa în termen, instanței de fond, cu contestație la hotărârea Casei Județene de Pensii Maramureș, deoarece nu a dispus de mijloace financiare, precum și datorită stării de sănătate.
Examinându-se sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 189/2000, pentru stabilirea situațiilor prevăzute de acest act normativ au fost înființate în cadrul Caselor județene de pensii, comisii de specialitate. Art. 7 alin. (4) prevede că hotărârile comisiilor pot fi contestate la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
în cauză, se constată că instanța de fond a reținut în mod corect că hotărârea Casei Județene de Pensii Maramureș nr. 3211 din 12 iulie 2001 a fost atacată la curtea de apel, prin acțiunea înregistrată la 24 mai 2004, în afara termenului de recurs prevăzut de lege.
De asemenea, instanța de fond a apreciat just că reclamanta nu a produs probe din care să rezulte că întârzierea de aproape 3 ani în exercitarea căii de atac împotriva hotărârii emisă de pârâtă s-ar fi datorat unei împrejurări mai presus de voința sa, așa cum prevede art. 103 C. proc. civ.
Rezultă că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, recursul fiind respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2340/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2291/2005. Contencios → |
|---|
