ICCJ. Decizia nr. 240/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 240/2005
Dosar nr. 4240/2004
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, înregistrată cu nr. 536 din 8 ianuarie 2004, reclamanta P.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 12813 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de refugiată, cu acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivare, reclamanta a susţinut că s-a născut în oraşul Petrila, judeţul Hunedoara, unde se refugiaseră părinţii săi, din satul Dezmir, judeţul Cluj, în anul 1940, forţaţi de autorităţile maghiare.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, cu motivarea că reclamanta nu şi-a schimbat domiciliul şi nu a suferit persecuţii din motive etnice, întrucât localitatea de refugiu aparţinea Statului Român.
Prin sentinţa civilă nr. 174 din 4 februarie 2004, instanţa învestită a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să îi recunoască reclamantei, calitatea de refugiată pentru perioada 27 august 1942 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt, că reclamanta s-a născut în localitatea în care părinţii săi se refugiaseră, după cedarea Ardealului de Nord şi întrucât la acea dată părinţii aveau statutul de refugiat, acest statut a fost dobândit şi de reclamantă.
De asemenea, în raport cu dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate, care nu prevăd imperativ, înlăturarea de la beneficiul legii, a persoanelor născute în refugiu, s-a mai reţinut că, pentru motive de echitate, ar fi nejustificată aplicarea unui regim discriminatoriu pentru copii minori refugiaţi împreună cu familiile lor sau născuţi în refugiu, în condiţiile în care şi aceştia au avut de suferit aceleaşi prejudicii, ca urmare a refugierii forţate din teritoriile ocupate.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că reclamanta nu are statut de refugiată, întrucât fiind născută în localitatea de refugiu, înseamnă că nu şi-a schimbat domiciliul şi totodată, nu a suferit persecuţii din motive etnice, fiind născută pe un teritoriu aparţinând Statului Român.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele dosarului, se constată că refugiul familiei reclamantei s-a produs, din motive etnice, în urma ocupării Ardealului de Nord şi că reclamanta, născută în localitatea şi în perioada de refugiu a părinţilor săi, a dobândit acelaşi statut de refugiat, pentru intervalul de timp cuprins între data naşterii şi cea a încetării refugiului.
Şi cel de-al doilea motiv de recurs este neîntemeiat, având în vedere că însuşi faptul refugierii forţate, din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, chiar şi pe teritoriul Statului Român, cum este cazul în speţă, constituie o modalitate de persecuţie etnică, în sensul legii.
În consecinţă, prezentul recurs urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 174 din 4 februarie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 239/2005. Contencios. Acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2408/2005. Contencios → |
|---|
