ICCJ. Decizia nr. 2528/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2528/2005
Dosar nr. 7514/2004
Şedinţa publică din 14 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.E. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând instanţei, ca în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 13281 din 10 martie 2004, în sensul recunoaşterii statutului de refugiat pe motive etnice, pe perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu toate drepturile corespunzătoare şi să-i plătească indemnizaţia prevăzută de OG nr. 105/1999, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că împreună cu mama sa, a fost nevoit să se refugieze din localitatea de domiciliu (Cara), în Turda, datorită persecuţiilor etnice la care a fot supus, odată cu cedarea Ardealului de Nord, Ungariei.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 827 din 17 iunie 2004, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 13281 din 10 martie 2004, emisă de pârâtă. Totodată, a dispus obligarea acesteia din urmă să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat pe perioada 1 octombrie 1940 - 1 noiembrie 1942 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că esenţa legii este însuşi refugiul unei persoane, determinat de persecuţiile etnice la care a fost supusă, neputându-se reţine faptul că localitatea de domiciliu se afla sub administraţia Statului Român, întrucât legiuitorul nu a făcut nici o distincţie între autorităţile administrative ce se exercitau asupra localităţilor din Ardealul de Nord cedate Ungariei.
Împotriva acestei sentinţei, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând, în esenţă, că proba cu martori este o probă precară care trebuie să rămână la aprecierea suverană a instanţei.
Recursul este fondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
Legea nr. 189/2000 acordă anumite drepturi, numai persoanelor care au fost persecutate etnic de către regimurile instaurate ca urmare a Dictatului de la Viena din 7 august 1940, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi care şi-au părăsit domiciliul, refugiindu-se de pe teritoriul ocupat, pe un teritoriu unde să nu mai fie persecutate din acelaşi motiv, cu condiţia dovedirii acestei situaţii (a unei persoane persecutate din motive etnice), cu actele prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi HG nr. 127/2002.
Acest act normativ are un profund caracter reparatoriu, legiuitorul urmărind repararea pe cale patrimonială, a suferinţelor pricinuite persoanelor care au fost persecutate etnic şi care şi-au părăsit domiciliul, refugiindu-se pe teritoriul rămas neocupat.
În cauză, reclamantul aparţine populaţiei majoritare româneşti şi atât localitatea de domiciliul (Cara), cât şi aceea în care acesta s-a refugiat (Turda), se aflau pe teritoriul românesc, sub administraţia Statului Român, care nu ar fi putut să-şi persecute proprii cetăţeni din punct de vedere etnic.
Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că reclamantul nu a putut produce dovezi în susţinerea pretenţiilor sale (singurele dovezi fiind declaraţiile martorilor M.V. şi P.V., care sunt neconcludente), acţiunea acestuia nu poate fi admisă, fiind neîntemeiată, iar recursul Casei Judeţene de Pensii Cluj, fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 827 din 17 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2526/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2532/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
