ICCJ. Decizia nr. 2604/2005. Contencios. Anulare proces-verbal de contravenţie încheiat de D.G.F.P. Maramureş - Administraţie Finanţelor Publice - Vişeu de Sus. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2604/2005
Dosar nr. 2799/2004
Şedinţa publică din 19 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 27 ianuarie 2003, P.C. a solicitat ca în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, să se dispună anularea Ordinului nr. 01223 din 15 iulie 1998, emis de pârâtul secund, prin care a fost trecut în rezervă pentru abateri de la prevederile regulamentelor militare, fără dreptul de ajutor la ieşirea din cadrele active.
Prin sentinţa civilă nr. 360 din 22 mai 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca fiind prescrisă.
Instanţa a reţinut că această soluţie se impune, deoarece, din moment ce a fost trecut în rezervă şi au încetat raporturile de serviciu, reclamantul a cunoscut existenţa actului administrativ, iar împrejurarea că o comunicare a ordinului s-a realizat totuşi în anul 2002, pe baza cererii depuse, nu este de natură a justifica repunerea lui în termenul de sesizare a curţii.
Hotărârea a fost atacată cu recurs, de către reclamantul P.C.
Recurentul a susţinut că în mod greşit prima instanţă a soluţionat litigiul, pe baza unei excepţii de procedură, deoarece din actele de la dosar rezultă că datorită refuzului Inspectoratului General al Poliţiei de a-i comunica ordinul sancţionator, a fost nevoit să formuleze numeroase cereri, memorii şi chiar o acţiune în justiţie care a format obiectul dosarului nr. 855/2002, al Tribunalului Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Că, abia în urma acestui ultim demers, autoritatea publică emitentă a prezentat (la data de 11 decembrie 2002), o copie a actului administrativ supus controlului jurisdicţional.
Critica este neîntemeiată.
Din însăşi conţinutul acţiunii introductive rezultă că reclamantul P.C., fost plutonier în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Dolj, a luat cunoştinţă de existenţa şi conţinutul Ordinului de trecere în rezervă nr. 01223 din 15 iulie 1998, la data de 12 decembrie 2002, când actul respectiv a fost anexat în dosarul nr. 855/CA/2002, al Tribunalului Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Este evident astfel, că de la data respectivă au început să curgă termenele de 30 de zile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990, atunci în vigoare, atât pentru efectuarea plângerii administrative prealabile, cât şi pentru exercitarea dreptului la acţiune la instanţa de judecată competentă.
Reclamantul a formulat însă, acţiunea şi a comunicat-o cu poşta, la data de 24 ianuarie 2003, menţionată pe plicul poştal, adică după expirarea termenului legal prevăzut pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ.
Ţinând seama de această împrejurare, invocată de pârâţi prin întâmpinare, fără temei se susţine în recurs că dreptul la acţiune al reclamantei nu era prescris şi instanţa trebuia să examineze în fond litigiul.
În consecinţă şi în lipsa unor motive de casare de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul P.C. împotriva sentinţei civile nr. 360 din 22 mai 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2587/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2606/2005. Contencios. Anulare parţială... → |
|---|
