ICCJ. Decizia nr. 2650/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 2 martie 2004, reclamantul E.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Botoșani, anularea hotărârii nr. 1350 din 19 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de art. 2 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în luna martie 1944, a fost nevoit să se refugieze, împreună cu familia sa, din comuna Vlădeni, județul Botoșani, în comuna Vadastra, județul Olt.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 92 din 14 aprilie 2004, a respins acțiunea, ca nefondată.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, susținând că instanța a interpretat greșit noțiunea de "strămutare", a încălcat dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 și nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate.
Recursul este nefondat.
în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, între care la lit. c), se prevede că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Din probele administrate în cauză nu se poate reține că strămutarea reclamantului a fost o formă de manifestare a unei persecuții din motive etnice, în sensul dispozițiilor legale sus-menționate, acesta având statutul de persoană refugiată, ca urmare a războiului, și nu ca urmare a unor persecuții din motive etnice.
De altfel, în acea perioadă, o mare parte a populației de pe teritoriul județului Botoșani a fost evacuată, prin grija Statului Român, în scopul protejării acesteia, după încetarea războiului, având posibilitatea de a se reîntoarce în localitatea de domiciliu.
în consecință, interpretarea dată de prima instanță este legală.
Față de cele ce preced, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2655/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2646/2005. Contencios → |
|---|
