ICCJ. Decizia nr. 2658/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 26 mai 2004, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 11605/1110 din 1 aprilie 2004 și, în consecință, să se constate că perioada 28 septembrie 1943 - 6 martie 1945 se încadrează în dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1547 din 24 iunie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 11605/1110 din 1 aprilie 2004 și a obligat pârâta să emită în favoarea reclamantului, o nouă hotărâre în care să se constate că perioada 28 septembrie 1943 - 6 martie 1945 se încadrează în dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul s-a născut la 28 septembrie 1943, în municipiul București, în perioada refugiului părinților săi din Ardealul de Nord.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, susținând că instanța de fond greșit a acordat reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, între care la lit. c) se prevede că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui, la data retrocedării pământului românesc.
Situația de refugiat a reclamantului a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor C.V. și J.M., copia "fișei" refugiatului eliberată de Ministerul de Interne - Arhivele Naționale și copia actului de naștere al reclamantului.
Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege
în consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2663/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2659/2005. Contencios → |
|---|
