ICCJ. Decizia nr. 2659/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 19 aprilie 2004, reclamantul Z.D. a solicitat anularea hotărârii nr. 10889/10435 din 1 martie 2004, emisă de Casa de Pensii a municipiului București,
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1405 din 2 iunie 2004, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 10889/10435 din 1 martie 2004 și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, constatând că reclamantul beneficiază de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 decembrie 1943 - 6 martie 1945.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul, născut în Basarabia în luna noiembrie 1943, s-a refugiat, împreună cu mama vitregă, în România, orașul Alexandria, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs. pârâta Casa de Pensii a municipiului București, susținând că, în cauză, nu au existat dovezi concludente pentru acordarea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
în speță, situația de refugiat a reclamantului, născut în orașul Comrat, județul Tighina, din Basarabia, a rezultat din actele depuse la dosar, coroborate cu declarațiile martorilor Z.E. și S.S.
Astfel, după arestarea din motive politice a bunicului său, internat în lagărul de deținuți politici din satul Tvdel, regiunea Sverdlovsk, și deportarea bunicii sale, reclamantul (elev la acea dată) și mama sa vitregă s-au refugiat în România, orașul Alexandria, după care s-au mutat în București.
Interpretarea dată de instanța de fond este legală și nu adaugă la lege.
în consecință, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2658/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2660/2005. Contencios → |
|---|
