ICCJ. Decizia nr. 2662/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 3 martie 2004, reclamantul M.G. a contestat hotărârea nr. 5809/5755 din 13 februarie 2004, pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului București, arătând că în mod greșit i-au fost recunoscute numai 6 luni și jumătate din perioada în care a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
în consecință, a solicitat recunoașterea întregii perioade cuprinse între 6 iunie 1956 - 29 iunie 1958, care se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1337 din 26 mai 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 6 iunie 1956 - 29 iunie 1958.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, susținând că reclamantul se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, numai pentru perioada menționată în hotărârea nr. 5809/5755 din 13 februarie 2004.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 și 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.
în speță, din livretul militar al reclamantului, rezultă că acesta a lucrat în timpul stagiului militar, în detașamente de muncă, în perioada precizată în acțiune, în același sens fiind și adresa nr. 9647 din 11 mai 2004, emisă de U.M. 02405 Pitești.
Or, fiind dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar într-un detașament organizat în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la recunoașterea drepturilor sale.
Față de cele ce preced, recursul se privește ca nefondat și a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2666/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2663/2005. Contencios → |
|---|
