ICCJ. Decizia nr. 2675/2005. Contencios. Anulare proces-verbal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2675/2005

Dosar nr. 571/2004

Şedinţa publică din 20 aprilie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

SC V.I. SRL Tecuci, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor şi Garda Financiară Bucureşti, a solicitat anularea procesului-verbal din 5 martie 2002, încheiat de Garda Financiară Galaţi şi a deciziei nr. 546 din 20 noiembrie 2002, a Ministerului Finanţelor şi exonerarea de plata sumelor de 2.418.994.148 lei accize, 460.208.401 lei majorări de întârziere aferente plăţii accizelor, 873.238.888 lei T.V.A. şi 294.254.597 lei majorări de întârziere.

Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 124/F din 25 august 2003, a respins acţiunea, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta a achiziţionat mărfuri de la o altă societate comercială, pe care la rândul său, le-a comercializat, fără a plăti T.V.A.

Considerând hotărârea nelegală, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.

S-a susţinut că sentinţa nu a fost motivată şi că s-a făcut o aplicare greşită a legii, întrucât administratorul societăţii, pe aceleaşi probe, a fost scos de sub urmărire penală, pentru evaziune fiscală.

Recursul este nefondat.

În urma unui control efectuat de Garda Financiară, la reclamantă, s-a încheiat procesul-verbal din 5 martie 2002, prin care s-au constatat mai multe abateri privind disciplina financiar-contabilă.

Astfel, s-a reţinut că pentru cantitatea de 85.915 tone concentrat aromatizat, produs petrolier neaccizat nu se prezintă nici o dovadă privind înstrăinarea şi cum acesta nu s-a regăsit la inventarul faptic efectuat s-a procedat la calcularea unei accize de 270/Euro/tona, respectiv 23.197 Euro, adică 561.275.821 lei.

De asemenea, pentru cantitatea de 253,19 tone benzină de extracţie s-a procedat la calcularea unei accize de 270/Euro/tona, rezultând o obligaţie de plată privind accizele în sumă de 1.857.718.327 lei.

Totodată, s-a dispus virarea la bugetul de stat, a sumei de 413.630.000 lei reprezentând T.V.A. sustras la plată cu ajutorul facturii seria BACB nr. 4901890/2001, cât şi a sumei de 206.815.000 lei reprezentând majorări de întârziere T.V.A., sustras prin factura menţionată.

În procedura prealabilă fiscală, prin Decizia nr. 546 din 20 noiembrie 2003, a Ministerului de Finanţe, s-a dispus desfiinţarea procesului-verbal pentru capitolele referitoare la accizele în sumă de 2.418.994.148 lei, a majorărilor de întârziere aferente accizelor, în sumă de 460.208.401 lei, a T.V.A. în sumă de 459.608.888 lei, precum şi a majorărilor de întârziere aferente T.V.A., în sumă de 87.439.597 lei, cât şi a impozitului pe profit, în sumă de 544.250.000 lei şi a majorărilor aferente, în sumă de 233.958.875 lei, în vederea refacerii controlului pentru aceeaşi perioadă şi aceleaşi tipuri de impozite.

S-a respins cererea societăţii cu privire la T.V.A. de plată în sumă de 413.630.000 lei şi a majorărilor aferente în sumă de 206.815.000 lei.

Această ultimă măsură a fost contestată prin acţiunea formulată la instanţă, susţinându-se că în mod nejustificat nu i s-a acordat dreptul de deducere a T.V.A. înscris în factura BACB nr. 4901898 din 31 ianuarie 2001, emisă de SC D.D. SRL Deva, întrucât acest document întruneşte cerinţele HG nr. 831/1997, iar furnizorul era plătitor de T.V.A., conform art. 19 din OUG nr. 17/2000.

Instanţa a respins în mod justificat cererea societăţii, reţinând că actul prezentat nu întruneşte condiţiile legale pentru a fi considerat document justificativ.

Din examinarea facturii în discuţie rezultă că aceasta nu cuprinde elementele esenţiale: numele delegatului, datele de identificare ale acestuia, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, semnătura de primire a bunurilor de către beneficiar.

Nu există o notă de intrare-recepţie a bunurilor în gestiunea societăţii.

Organul de control verificând provenienţa facturii în cauză, a constatat că aceasta a fost achiziţionată de către SC C.F.P., şi nu de către reclamantă, nu a fost înregistrată în evidenţa contabilă a acesteia din urmă.

Nefiind întrunite cerinţele art. 19 din OUG nr. 17/2002, în mod corect s-a reţinut că societatea nu poate beneficia de deducerea T.V.A. - ului.

Hotărârea a fost motivată şi nu s-a aplicat greşit legea; astfel, recursul fiind nefondat, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC V.I. SRL Tecuci, împotriva sentinţei civile nr. 124/F din 25 august 2003, a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2005.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2675/2005. Contencios. Anulare proces-verbal. Recurs