ICCJ. Decizia nr. 2683/2005. Contencios. Anulare decizie M.F.P. si proces-verbal D.G.F.P.M.B. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2683/2005
Dosar nr. 5058/2004
Şedinţa publică din 20 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
S.N.P.A. SA, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Public Bucureşti, a solicitat anularea deciziei nr. 252 din 6 august 2003, emisă de primul pârât şi anularea parţială a procesului-verbal nr. C/36329/753 din 23 mai 2003, întocmit de cea de-a doua pârâtă, în ce priveşte capetele de cerere ale contestaţiei formulate, respectiv:
- regularizarea şi rectificarea în evidenţele contabile ale societăţii, a T.V.A. colectată, în sumă de 46.119.037.029 lei aferentă vânzărilor de mărfuri proprietatea A.D.S., în sensul de a cuprinde doar T.V.A. aferentă activităţilor proprii a societăţii, respectiv suma de 6.707.382.211 lei;
- menţinerea T.V.A. deductibilă în sumă de 35.160.956.473 lei, la nivelul celei evidenţiate în actele societăţii, la 31 decembrie 2002;
- compensarea sumei de 124.523.725 lei, diferenţă de impozit pe profit nevirată, aferentă anului 2002, cu suma de 125.000.000 lei taxă de timbru achitată la bugetul de stat şi neutilizată de instanţă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 180 din 3 februarie 2004, a respins acţiunea.
Considerând hotărârea nelegală, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aplicarea greşită a legii şi a solicitat admiterea, casarea sentinţei şi în fond, admiterea acţiunii, posibilitatea ca ea să-şi rectifice T.V.A., în sensul arătat în cererea iniţială.
Recursul este nefondat.
În urma unui control efectuat la reclamantă, având ca obiectiv respectarea de către societate a prevederilor financiare, s-a încheiat pentru perioada controlată, 1 decembrie 2001 - 31 decembrie 2002, procesul-verbal nr. 36329 din 23 mai 2003.
S-a constatat că în anul 2002, reclamanta a înregistrat T.V.A. colectată în sumă de 52.822.615.739 lei, în deconturile de T.V.A. depuse la organul fiscal de vânzări, balanţele de verificare şi bilanţul la 31 decembrie 2002, înregistrat la organul fiscal.
În timpul controlului, T.V.A. colectată a fost diminuată cu suma totală de 12.493.944 lei.
La T.V.A. deductibilă, pe anul 2002, s-a constatat că societatea avea înregistrată suma de 35.160.956.473 lei, iar cu ocazia controlului, această sumă a fost diminuată cu 3.976.970 lei, întrucât a fost înregistrată în mod eronat, în baza unor bonuri nefiscale.
Organul de control a stabilit în sarcina societăţii, obligaţia de plată a unei diferenţe de T.V.A. de 7.775.180.171 lei, la care a calculat majorări şi penalităţi.
T.V.A. pe anul 2002 solicitată prin contestaţie să fie rectificată şi regularizată, a fost înregistrată de contestatoare în cursul anului respectiv, în facturile emise în nume propriu la valorificarea redevenţelor în natură în contul A.D.S.
În condiţiile date, organul de control nu a făcut altceva decât a constatat existenţa documentelor legale care au stat la baza înregistrării şi cuantumului acestei taxe; astfel, justificat pârâtul a arătat că în cauză nu-şi găseşte aplicarea OUG nr. 13/2001, pentru că nu se contestă măsurile dispuse prin actul de control, cererea reclamantei excede competenţelor Direcţiei Generale de Soluţionare a Contestaţiilor.
De precizat că, diminuarea T.V.A. deductibilă pe anul 2002 a fost determinată de înregistrarea în evidenţele contabile în baza unor bonuri nefiscale.
Nefăcându-se probe pentru menţinerea T.V.A. deductibilă la nivelul sumei menţionate prin acţiune, justificat cererea nu a fost primită, ca şi cererea de compensare a sumei ce reprezintă diferenţă neachitată la impozitul pe profit pe anul 2002, cu suma ce reprezintă taxa de timbru, întrucât excede cadrului legal invocat OUG nr. 13/2001.
În consecinţă, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.N.P.A. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 180 din 3 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2675/2005. Contencios. Anulare proces-verbal.... | ICCJ. Decizia nr. 2687/2005. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
