ICCJ. Decizia nr. 2708/2005. Contencios. Anularea parţială a H.G. nr.934/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2708/2005
Dosar nr. 5807/2003
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 1264, pronunţată la data de 22 octombrie 2003, în dosarul nr. 6735/2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca tardiv formulată, acţiunea introdusă de reclamanta C. Săliştea de Sus, în contradictoriu cu Guvernul României.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că prin acţiunea înregistrată la data de 10 septembrie 2003, reclamanta a cerut anularea parţială a HG nr. 934/2002, Anexa nr. 59, nr. crt. 14 şi 15 privind magazinul alimentar nr. 2 Pod şi magazinul alimentar nr. 3 Bulei, susţinând că sunt proprietatea sa, astfel că în mod nelegal au fost incluse în domeniul public al comunei Săliştea de Sus.
Luând act de excepţia invocată de Guvernul României, de concluziile părţilor şi constatând că Anexa nr. 59 la HG nr. 934/2002 a fost publicată în M. Of. nr. 665 bis/9.09.2002, instanţa de fond a respins acţiunea, ca fiind tardiv formulată, în raport cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
Referitor la susţinerea reclamantei, cum că în cauză sunt incidente prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 29/1990, pe care instanţa a respins-o, s-a motivat că regula aplicabilă este cea prevăzută de art. 5 alin. (1), a termenului de 30 de zile de la data publicării actului administrativ atacat.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamanta C. Săliştea de Sus, care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că instanţa de fond a dat o hotărâre greşită, încălcând prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 29/1990, acţiunea fiind introdusă în termen de un an de la data publicării actului administrativ atacat.
Recursul este întemeiat.
Prin HG nr. 934/2002 a fost atestat domeniul public al judeţului Maramureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din acest judeţ, iar recurenta-reclamantă a susţinut că bunurile imobile individualizate la nr. crt. 14 şi 15 din Anexa nr. 59, sunt proprietatea sa.
Instanţa de fond a reţinut că Anexa nr. 59, privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Săliştea de Sus, a fost publicată în M. Of. nr. 665 bis/9.09.2002, astfel că acţiunea a fost formulată tardiv în raport cu termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.
Într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (1), înainte de a cere instanţei, anularea actului administrativ, cel care se consideră vătămat, se va adresa, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul, autorităţii emitente, care este obligată să rezolve reclamaţia în 30 de zile.
Din actele dosarului rezultă că recurenta-reclamantă s-a adresat cu reclamaţie administrativă, Guvernului României, la data de 1 august 2003 şi, în lipsa răspunsului acestuia, instanţei de judecată, la data de 9 septembrie 2003.
Deci, problema pusă în cauză, este aceea a exercitării reclamaţiei administrative în termen de 30 de zile, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
Este necontestat că actul administrativ atacat, HG nr. 934/2002 şi anexele acestuia, reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, care potrivit art. 10 şi 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vederea intrării în vigoare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Or, în cauză, R.A. M. O. a comunicat instanţei de recurs, că anexele la HG nr. 934/2002 au fost publicate la cererea Consiliului Judeţean Maramureş, în 10 exemplare care i-au şi fost livrate la data de 1 octombrie 2002.
Astfel fiind, tipărirea celor 10 exemplare la comanda Consiliului Judeţean Maramureş, căruia i-au şi fost livrate pentru uzul propriu, nu satisface pe deplin cerinţele art. 10 şi 11 din Legea nr. 24/2000, astfel încât actul normativ respectiv să devină opozabil terţilor, cu consecinţa calculării termenului prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
Cum, în cauză, nu s-a făcut dovada că recurenta-reclamantă a luat cunoştinţă de actul administrativ atacat, la o altă dată, decât cea pe care a invocat-o şi în raport cu care s-a adresat Guvernului României, cu reclamaţie administrativă, rezultă că cerinţele art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, sunt îndeplinite, soluţia instanţei de fond fiind nelegală şi netemeinică.
În concluzie, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe potrivit dezlegărilor date mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C. Săliştea de Sus, judeţul Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 1264 din 22 octombrie 2003, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2672/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2712/2005. Contencios. Anularea parţială a... → |
|---|
