ICCJ. Decizia nr. 2720/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2720/2005
Dosar nr. 7695/2004
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 25 mai 2004, reclamanta C.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 8025 din 30 aprilie 2004, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, prin care i s-a respins cererea privitoare la stabilirea calităţii de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii arată că a depus actele necesare pentru stabilirea acestor drepturi, dar că i s-a respins cererea, nejustificat.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 407/CA/2004 - PI din 7 iulie 2004, a respins acţiunea, ca nefondată, reţinând că în baza unei prime cereri i s-a recunoscut reclamantei, calitatea de persoană strămutată din motive etnice, pentru perioada septembrie 1944 - martie 1945 şi că ulterior, a cerut recunoaşterea aceleiaşi calităţi, şi pentru perioada 18 mai 1942 - mai 1944, cerere ce i s-a respins justificat, pentru că între actele depuse la cele două cereri există neconcordanţe cu privire la perioadele de refugiu şi localităţile de refugiu.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că numai prin prelucrarea mecanică a argumentelor invocate de intimată, instanţa a reţinut contradicţii între cele două cereri, cu toate că cea de a doua perioadă este în continuarea primei perioade de refugiu, depunând actele necesare, pe măsură ce a intrat în posesia lor.
Susţine şi că nu există nici o contradicţie în declaraţiile martorilor, că S.M. este mama sa şi că nu putea să-şi imprime în memorie evenimentele respective la vârsta fragedă pe care o avea.
Recursul va fi admis, în sensul şi pentru considerentele care se vor arăta în continuare.
Conform prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aşa cum a fost modificată şi completată, „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
Art. 61 din aceeaşi ordonanţă stabileşte că „Dovedirea situaţiilor prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege".
Recurentei i s-a recunoscut calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, pentru perioada 15 septembrie 1944 - 6 martie 1945, prin hotărârea nr. 6928 din 21 octombrie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul intimatei, dar i s-a respins cererea de stabilire a aceleiaşi calităţi pentru perioada 15 mai 1942 - august 1944, prin hotărârea contestată în cauza de faţă.
Din copia certificatului de naştere al recurentei rezultă că s-a născut la 10 februarie 1942, în localitatea Betfia, raionul Oradea, din părinţii S.L. şi S.M.
În actul eliberat sub nr. 5847 din 21 octombrie 2003, de Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Bihor, se specifică împrejurarea că S.M. apare la Prefectura judeţului Bihor, în indexul cu evidenţa refugiaţilor români din Ungaria, anterior datei de 18 mai 1942.
Însă, în adresa nr. c/3680 din 18 iulie 2003, a aceleiaşi instituţii, se referă că S.M. nu figurează în evidenţele documentelor privitoare la persoanele refugiate în perioada 1944.
De asemenea, Primăria comunei Sânmartin şi Primăria comunei Pomezeu au comunicat recurentei, că în evidenţele acestora nu există date referitoare la refugiaţii din Betfia.
În declaraţiile notariale date de martorii I.T. şi I.V., depuse în copie la dosar, se face referire la refugierea mamei recurentei şi a acesteia din localitatea Betfia, în localitatea Răbăgani, în perioada septembrie 1944 - martie 1945, iar din declaraţiile notariale ale martorilor O.T. şi S.F., rezultă că recurenta şi mama sa s-au refugiat din localitatea Betfia, în localitatea Cojdeni, în perioada mai 1942 - octombrie 1944, corectat apoi în august 1944.
Din cele de mai sus rezultă, într-adevăr, neconcordanţe atât în privinţa actelor emise de Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale, cât şi în declaraţiile martorilor, neconcordanţe ce se impun a fi clarificate prin administrarea unor probe suplimentare.
Astfel, este necesar a se solicita relaţii suplimentare de la Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale, în sensul de a lămuri dezacordul dintre cele două înscrisuri emanate de la aceasta.
Trebuie lămurită şi problema datei începerii refugiului recurentei şi localitatea sau localităţile în care s-a refugiat împreună cu mama sa, precum şi unde au fost în perioada august - 15 septembrie 1944, declaraţiile martorilor I.T. şi I.V. neputând lămuri această situaţie.
În plus, în măsura în care este posibil, trebuie făcute demersuri la primăriile sau alte instituţii publice din localităţile unde se pretinde că recurenta şi mama sa s-au refugiat, ca şi de la Primăria comunei Betfia, de unde se susţine că acestea s-au refugiat.
Nelămuriri sunt şi în ce priveşte momentul şi motivul refugierii, ţinându-se cont că Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei la sfârşitul lunii august 1940, iar din certificatul de naştere al recurentei rezultă că s-a născut în comuna Betfia, aflată la acea dată sub administraţie maghiară.
Pentru lămurirea tuturor neconcordanţelor menţionate mai sus, se impune casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, în temeiul art. 312, 313 şi 315 C. proc. civ.
Urmează ca instanţa de fond să aibă în vedere administrarea probelor menţionate mai sus, ca şi a altor probe pe care le va aprecia că ajută la soluţionarea legală şi temeinică a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C.E. împotriva sentinţei civile nr. 407/CA/2004 - PI din 7 iulie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2715/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2727/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
