ICCJ. Decizia nr. 2809/2005. Contencios. Refuz înmatriculare si eliberare certificat de înmatriculare autoturism. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2809/2005
Dosar nr. 7823/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 10 februarie 2004, reclamantul C.R. a chemat în judecată Ministerul Administraţiei şi Internelor - Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Iaşi - Compartimentul Regim Permise Auto şi Certificate de Înmatriculare, solicitând înmatricularea şi eliberarea certificatului de înmatriculare a autoturismului A., plata de daune cominatorii pentru întârzierea înmatriculării şi suma de 1.000.000 lei pe zi întârziere, plata de daune materiale, de 5000 de Euro şi plata de daune morale, de 2000 Euro.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că la data de 7 aprilie 2002 a cumpărat din târgul din Constanţa, de la numita M.A., autoturismul în litigiu, iar la 7 mai 2002 a depus la poliţie, documentele de înmatriculare. Ulterior, existând suspiciuni că autoturismul a fost furat din străinătate, Poliţia Iaşi a trimis actele maşinii către Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Iaşi, care a constatat că numerele de înmatriculare cu care acesta a fost introdus în ţară, sunt furate din Italia, iar documentele de provenienţă italiană care au fost folosite la vămuirea şi înmatricularea autoturismului, prezintă urme de falsificare.
Dosarul de cercetare nu a fost finalizat, dar în cursul cercetărilor s-a stabilit că autoturismul nu a fost furat, nu se află în evidenţa Interpolului, iar actele nu au fost falsificate.
La data de 7 ianuarie 2004, susţine reclamantul, a solicitat remiterea actelor de înmatriculare a autoturismului, întrucât cercetările legate de acesta fuseseră încheiate, însă de aproape 2 ani cererea sa nu a fost soluţionată.
Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 95 din 28 iunie 2004, a respins acţiunea, reţinând că reclamantul nu a depus la dosarul în cauză, şi dovada de identificare a vehiculului, aşa cum cer dispoziţiile Legii nr. 85/2003.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, reclamantul C.R., susţinând în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 85/2003 nu-i sunt aplicabile, întrucât aceasta a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, iar cererea sa de înmatriculare a autoturismului a fost făcută în anul 2002.
De asemenea, instanţa de fond trebuia să aibă în vedere şi faptul că identificarea vehiculului, ca o condiţie pentru înmatriculare, se face doar pentru autovehiculele înmatriculate, cu excepţia celor aflate la prima înmatriculare, ori în speţă autoturismul a fost adus din străinătate şi se află în România, la prima înmatriculare, fiind exceptat de acest act normativ.
Recursul este nefondat.
La data de 9 mai 2002, recurentul-reclamant a solicitat înmatricularea autoturismului A. Existând suspiciuni asupra actelor depuse, s-au solicitat verificări suplimentare Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Iaşi.
La data de 5 iunie 2003, acesta comunică Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei Iaşi, faptul că autoturismul în cauză face obiectul dosarului penal nr. 191524/2002, întrucât s-a stabilit că plăcuţele cu numărul de înmatriculare, cu care a fost introdus în ţară, au fost furate din Italia şi că recurentul a folosit un certificat de origine tip Euro 1 falsificat, eludând plata taxelor vamale. În aceste condiţii, rezultă că actele de provenienţă din străinătate, precum şi cele de indigenizare a vehiculului, necesare înmatriculării, sunt contrafăcute sau sunt obţinute prin fraudă, ceea ce implică imposibilitatea înmatriculării până la finalizarea cercetărilor în dosarul penal.
Cu privire la susţinerea privind inaplicabilitatea prevederilor HG nr. 85/2003, se reţine că aceasta a fost pusă în aplicare, începând cu 1 februarie 2003, prin aceasta abrogându-se dispoziţiile Decretului nr. 328/1966.
Legiuitorul nu a făcut nici o precizare cu privire la modul de rezolvare a cazurilor în care procedura de înmatriculare a fost suspendată. Prin urmare, întrucât dosarul de înmatriculare, în cazul în speţă a fost reprimit după intrarea în vigoare a noilor dispoziţii legale, acesta trebuie să fie în strânsă concordanţă cu acestea.
Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a apreciat că sunt aplicabile în cauză, prevederile HG nr. 85/2003.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul C.R. împotriva sentinţei civile nr. 95 din 28 iunie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2805/2005. Contencios. Anulare decizie M.A.I.... | ICCJ. Decizia nr. 2817/2005. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
