ICCJ. Decizia nr. 2826/2005. Contencios. Anulare act administrativ, functionar public. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2826/2005
Dosar nr. 822/2005
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 11 iunie 2004, la Tribunalul Harghita, reclamantul S.G. a chemat în judecată Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita, solicitând anularea actului nr. 45.835 din 31 mai 2004, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva măsurii de eliberare a sa din funcţia de şef al Serviciului Poliţiei de Ordine Publică din Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că prin Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 5/II/2512 din 27 aprilie 2004, a fost eliberat din funcţia de conducere deţinută, fără vreun temei legal.
Tribunalul Harghita, prin sentinţa civilă nr. 1014 din 13 octombrie 2004, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş. Această instanţă, prin sentinţa civilă nr. 39 din 7 februarie 2005, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, a respins acţiunea reclamantului împotriva acestor pârâţi şi a respins, ca inadmisibilă, acţiunea reclamantului împotriva pârâtului Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Instanţa a apreciat că, întrucât actul atacat a fost adoptat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în exercitarea atribuţiilor de control ierarhic, acesta este exceptat controlului judecătoresc, potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, reclamantul S.G., susţinând, în esenţă, că măsura eliberării din funcţie nu era un act administrativ în exercitarea atribuţiunilor controlului ierarhic, întrucât la momentul luării acesteia nu a existat un astfel de control. De asemenea, în mod greşit instanţa de fond a reţinut faptul că măsura eliberării din funcţie a reclamantului nu este disciplinară şi că aceasta nu modifică statutul de poliţist.
Recursul este fondat.
Din actele dosarului rezultă că măsura eliberării reclamantului-recurent din funcţia de şef al serviciului Poliţiei de ordine publică din Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita a fost dispusă prin Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 5/II/2512 din 27 aprilie 2004, ca urmare a constatării unor grave abuzuri şi ilegalităţi, fiind, deci, o măsură disciplinară, trebuind să respecte dispoziţiile Legii nr. 360/2002.
Dispoziţiile acestei legi, atunci când reglementează sancţiunile luate împotriva poliţistului, menţionează ca sancţiune supremă, destituirea din funcţia avută.
Aşadar, măsura disciplinară dispusă de Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost luată în virtutea competenţelor pe care legea le conferă ministerului, nefiind exceptate controlului instanţei de contencios administrativ.
Hotărârea instanţei de fond fiind nelegală, se va admite recursul declarat de reclamant, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza, aceleaşi instanţe, pentru a analiza cauza în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.G. împotriva sentinţei civile nr. 39 din 7 februarie 2005 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2820/2005. Contencios. Contestaţie în... | ICCJ. Decizia nr. 2829/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|