ICCJ. Decizia nr. 2835/2005. Contencios. Refuz acordare gratuitati la medicamente. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2835/2005
Dosar nr. 7667/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 3 septembrie 2003, reclamanta P.L. a chemat în judecată Ministerul Sănătăţii şi C.N.A.S., solicitând obligarea lor la acordarea de gratuitate la medicamente, tratament ambulatoriu şi pe timpul spitalizării, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Prin aceeaşi acţiune, reclamanta a mai solicitat şi obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri în valoare de 20.000.000 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 1303 din 19 mai 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei de Pensii a municipiului Bucureşti şi C.N.A.S. Bucureşti, excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile şi pe fond, a respins acţiunea, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, P.L. care a susţinut în esenţă că prin actele depuse a făcut dovada demersurilor formulate la autoritatea ierarhic superioară, care, însă, nu i-a comunicat nici un răspuns.
Recursul este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990: „înainte de a cere instanţei, anularea actului sau obligarea la emiterea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ, autorităţii emitente, care este obligată să rezolve reclamaţia, în termen de 30 de zile".
Prin acţiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâţilor să-i acorde o serie de gratuităţi în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 189/2000, a cărei beneficiară este.
Respectând întocmai dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, reclamanta a sesizat C.A.S. a municipiului Bucureşti, cu o astfel de cerere, la 7 iulie 2005, prealabil, deci, sesizării instanţei de contencios (3 septembrie 2003), cerere la care i s-a comunicat un refuz clar, prin adresa nr. 32956 din 5 august 2003.
Astfel fiind, în mod evident soluţia instanţei de fond, de respingere a acţiunii, ca inadmisibilă, este vădit nelegală şi netemeinică, reclamanta făcând dovada respectării cerinţelor art. 5 al Legii nr. 29/1990.
Văzând dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.L. împotriva sentinţei civile nr. 1303 din 19 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2834/2005. Contencios. Anulare masura de... | ICCJ. Decizia nr. 2846/2005. Contencios. Anulare act... → |
|---|
