ICCJ. Decizia nr. 2949/2005. Contencios. Anulare decizie emisă de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2949/2005
Dosar nr. 314/2005
Şedinţa publică din 10 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 2 noiembrie 2004, reclamantul N.E. a chemat în judecată Consiliul Judeţean Alba - Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu handicap şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap - Comisia Superioară de Expertiză Medicală, solicitând anularea deciziilor nr. 2850 din 20 iulie 2004 şi respectiv, nr. 4766 din 26 august 2004, emise de acestea; obligarea pârâtelor de a-i recunoaşte şi menţine încadrarea avută anterior - gradul I de handicap grav cu însoţitor, precum şi plata de daune morale, în sumă de 4.000.000 lei şi cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a susţinut că revenirea pârâtelor asupra încadrării pe care a avut-o în categoria persoanelor cu handicap grav gradul I, nu se justifică, date fiind maladiile de care suferă.
Prin sentinţa civilă nr. 237 din 3 decembrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acţiunea, constatând că încadrarea reclamantului în gradul II de invaliditate s-a făcut de către Comisia Superioară de Expertiză Medicală, pe baza constatării afecţiunilor de care acesta suferă şi în raport cu criteriile de stabilire a gradului de handicap pentru adulţi, astfel cum au fost aprobate prin Ordinul nr. 726/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei, emis în baza Legii nr. 519/2002.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul N.E., care a susţinut, în esenţă, că schimbarea gradului de invaliditate s-a făcut în mod abuziv şi fără a fi avute în vedere actele medicale, instanţa reţinând exclusiv punctul de vedere al pârâtelor.
Recursul nu este fondat.
Recurentul-reclamant a contestat încadrarea în gradul II de invaliditate, motivat de faptul că anterior emiterii certificatelor ce fac obiectul prezentei cauze, a fost încadrat în gradul I de handicap sever, cu drept la însoţitor permanent, reţinându-se ca diagnostic: „Tetrapareză spastică sechelară - Encefalopatie infantilă - Oligofrenie gr. I-QI 67", situaţie medicală nemodificată.
În urma expertizării medicale, atât la nivelul Comisiei de Expertiză Judeţeană, cât şi al Comisiei Superioare de Expertiză, forul medical superior, s-a stabilit ca diagnostic clinic: „micro-sechelar encefalopat - oligofrenie gr. I (QI 67), tetrapareză spastică, sechele TBC pulmonar", reţinându-se în acelaşi timp că: „sechelele prezentate nu se însoţesc de tulburări de statică, mers, echilibru, gestualitate de intensitate gravă care să-i afecteze capacitatea de autoservire şi să impună necesitatea prezenţei unei persoane pentru îngrijire", motiv pentru care pe baza criteriilor de stabilire a gradului de handicap aprobate prin Ordinul nr. 726/2002, i s-a acordat gradul II de invaliditate.
Astfel fiind şi cum încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap se face exclusiv pe baza unor criterii de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, instanţa fiind ţinută sub acest aspect de concluziile instituţiilor specializate, urmează a se reţine, ca fiind legală şi temeinică, hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.E. împotriva sentinţei civile nr. 237 din 3 decembrie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2943/2005. Contencios. Daune materiale. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2953/2005. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
