ICCJ. Decizia nr. 2957/2005. Contencios. Anulare autorizaţie de funcţionare emisă de M.S - Direcţia Farmaceutică. Revizuire
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2957/2005
Dosar nr. 4673/2003
Şedinţa publică din 10 mai 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 983 din 28 iunie 2001, pronunţată în fond, după casare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta SC G.I. SRL, în contradictoriu cu Ministerul Sănătăţii - Direcţia Farmaceutică, pentru anularea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei SC V.F. SRL, nr. 3931/12.935/1999.
S-a reţinut că în urma deciziei nr. 544/2000. a Consiliului Concurenţei. s-a dispus de către Ministerul Sănătăţii. încetarea aplicării dispoziţiilor anticoncurenţiale ale art. 13 din Ordinul nr. 201/1999.
Prin Decizia nr. 3355 din 21 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a respins recursul declarat de SC G.I. SRL împotriva acestei sentinţe.
Prin cererea pronunţată la 17 noiembrie 2003, SC G.I. SRL, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., a solicitat revizuirea acestei decizii.
S-a susţinut că, deşi la dosarul cauzei s-au depus înscrisuri prin care s-a demonstrat nelegalitatea funcţionării farmaciei V.F. SRL din str. T.D., greşit s-a susţinut că Ordinul nr. 201/1999, al Ministerului Sănătăţii, nu ar mai fi fost în vigoare după emiterea deciziei nr. 544/2000 a Consiliului Concurenţei, întrucât autorizaţia de funcţionare nr. 3931/1999 este nelegală, chiar şi în raport cu unele recomandări ale Consiliului Concurenţei.
Revizuienta a mai susţinut că nu a fost analizată cererea de daune în sumă de 25.000.000 lei, deşi s-a făcut dovada că V.F. a funcţionat, fără autorizaţie, în perioada martie - mai 2001.
Reţinând cererea revizuientei, astfel cum a fost formulată şi având în vedere dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., invocat drept temei de drept, urmează a se reţine că nu este fondată.
Prin motivele expuse, revizuienta critica de fapt interpretarea pe care instanţa de recurs a dat-o probelor administrate, ceea ce în mod evident nu corespunde condiţiilor impuse de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
În raport cu motivele de casare invocate prin cererea de recurs, formulată împotriva sentinţei nr. 983/2001, urmează a se reţine că Decizia Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, nr. 3355/2003, este rezultatul analizei detaliate a acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC G.I. SRL Bucureşti, privind Decizia nr. 3355 din 21 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2953/2005. Contencios. Recurs împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2961/2005. Contencios. Anulare decizii A.N.V.... → |
---|