ICCJ. Decizia nr. 320772005/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 320772005
Dosar nr. 219/2005
Şedinţa publică din 23 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta P.D. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Bacău, pentru ca instanţa să dispună anularea hotărârii emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/200, arătând faptul că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 7 din 11 februarie 2003, a respins cererea formulată, motivat de faptul că situaţia reclamantei nu se încadrează în dispoziţia legală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, criticând soluţia instanţei de fond, întrucât fiind născută în timpul refugiului părinţilor săi, a cunoscut şi trăit direct toate inconvenientele şi suferinţele familiei sale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3548 din 28 octombrie 2003, mai înainte de a examina motivele de recurs, a constatat tardiv, recursul declarat şi l-a respins ca atare.
Reclamanta P.D., nemulţumită de soluţiile pronunţate, a reluat procedura administrativă, adresându-se Casei Judeţene de Pensii Bacău, pentru a-i recunoaşte calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 şi apoi instanţei, pentru recunoaşterea drepturilor sale.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 326 din 9 noiembrie 2004, a respins acţiunea, motivat de faptul că în această cauză există autoritate de lucru judecat.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, reclamanta, arătând că în mod greşit s-a apreciat că nu beneficiază de prevederile legii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, actele dosarului şi având în vedere dispoziţiile art. 304 - 3041 C. proc. civ., constată nefondat, recursul formulat pentru următoarele considerente:
Pornind de la principiile fundamentale ale dreptului, de la normele în virtutea cărora se desfăşoară actul de justiţie, potrivit cărora nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită de propriul său fapt, recurenta-reclamantă din cauza de faţă va avea de suportat consecinţele nerespectării dispoziţiilor legale.
Constituţia României, prin art. 21, consfinţeşte dreptul fiecărei persoane de a se adresa justiţiei, pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, însă prin legile speciale se instituie norme şi proceduri cu privire la exercitarea acestor drepturi.
Curtea, văzând dispoziţiile art. 1201 C. proc. civ., conform cărora există autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, constată că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi urmează să o menţină ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.D. împotriva sentinţei civile nr. 326 din 9 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3203/2005. Contencios. Anulare proces-verbal... | ICCJ. Decizia nr. 3209/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
