ICCJ. Decizia nr. 3281/2005. Contencios. Anulare Ordin M.Î. M.M.C. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3281/2005
Dosar nr. 6083/2004
Şedinţa publică din 24 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 7 mai 2003, reclamanta Asociaţia N.C.M.U. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (în drepturile căruia, pe parcursul procesului, s-a subrogat Agenţia Naţională pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie), solicitând anularea Ordinului nr. 35/2003, pentru aprobarea Procedurii de implementare a programului naţional multianual pentru perioada 2002 - 2005, de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat că actul atacat omite menţionarea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti dintre categoriile de beneficiari ai Programului naţional multianual pe perioada 2002 - 2005, de sprijin a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului, instituind un regim discriminatoriu în ceea ce priveşte accesul organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti la alocaţiile financiare nerambursabile acordate de la bugetul de stat, pentru facilitarea accesului pe pieţele externe.
S-a precizat că au fost ignorate prevederile art. 4 alin. (1) lit. e) şi i) şi ale art. 3 lit. c) din HG nr. 15/2001, pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, care include sectorul cooperatist, printre destinatarii activităţii desfăşurate de minister, potrivit atribuţiilor sale legale; că au fost încălcate dispoziţiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţia României.
La aceeaşi dată, reclamanta a mai formulat două acţiuni prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 36/2003, pentru aprobarea Procedurii de implementare a programului naţional multianual pe perioada 2002 - 2005, pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, la servicii de instruire şi consultanţă şi anularea Ordinului nr. 51/2003, pentru aprobarea Procedurii de implementare a programului naţional multianual pe perioada 2002 - 2005, de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderile nou înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare, retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii.
În motivarea celor două acţiuni, reclamanta a invocat aceleaşi temeiuri de fapt şi de drept, ca în prima acţiune.
La data de 3 iunie 2003, cauzele au fost conexate (dosar nr. 1372/2003 şi nr. 1374/2003 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, au fost conexate la dosarul nr. 1371/2003 al aceleiaşi instanţe).
La termenul din data de 24 iunie 2003, reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 din Legea nr. 133/1999, în raport cu art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţia României. Prin Decizia nr. 12/2004, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate.
Prin sentinţa civilă nr. 373/2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, acţiunile conexe au fost respinse, ca nefondate, reţinându-se că ordinele atacate sunt legale, neîncălcându-se prevederile Legii nr. 631/2002, ale Legii nr. 133/1999 şi ale HG nr. 15/2001.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, reclamanta.
În motivarea recursului s-a arătat că ordinele contestate omit a se adresa organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti, acestea neavând acces la alocaţiile financiare nerambursabile acordate în baza celor trei ordine, situaţie nejustificată, având în vedere faptul că în exercitarea funcţiilor sale, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie elaborează, implementează şi modernizează programe pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi a organizaţiilor cooperatiste, conform art. 4 alin. (1) lit. e) din HG nr. 15/2001. S-a mai precizat că, potrivit aceleiaşi hotărâri de guvern, intimata trebuie să asigure managementul financiar şi tehnic al fondurilor alocate de la bugetul de stat şi al tuturor fondurilor interne şi externe, pentru sprijinirea dezvoltării şi a sectorului cooperatist, să îndeplinească şi funcţia de administrator al fondurilor financiare; că, întrucât bugetul alocat programelor naţionale multianuale prin cele trei ordine provine de la bugetul de stat, iar organizaţiile cooperatiste varsă la bugetul de stat, impozite şi taxe, este nejustificată excluderea lor din categoria beneficiarilor de credite nerambursabile; că sunt favorizate, astfel, întreprinderile mici şi mijlocii; că organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti îndeplinesc şi ele criteriile prevăzute de Legea nr. 133/2003, pentru a se încadra în categoriile de beneficiari.
La termenul de judecată din data de 16 mai 2004, recurenta, în cuprinsul „concluziilor scrise" depuse la dosar, a precizat că acestea reprezintă o completare a motivelor de recurs.
Astfel, a arătat că Legea nr. 133/1999 a fost abrogată prin Legea nr. 346/2004, care în art. 2 prevede că în cadrul noţiunii de „întreprindere" se includ şi societăţi cooperative, nu numai societăţi comerciale cum prevede vechea lege; că, totuşi, accesul organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti la măsurile prevăzute pentru perioada 2003 - 2005, de către ordinele contestate, este împiedicat de conţinutul acestor ordine.
Având în vedere că motivele menţionate la termenul de soluţionare a recursului nu reprezintă motive de recurs de ordine publică, în conformitate cu art. 306 C. proc. civ., ele nu vor fi analizate.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Ordinele contestate au fost emise în baza art. 17 alin. (5), ale anexei nr. 3/26/27 din Legea bugetului de stat pe anul 2003, nr. 631/2002 şi în baza art. 4 alin. (1) lit. e) şi a art. 6 alin. (5) din HG nr. 15/2001, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, cu modificările ulterioare.
Art. 17 alin. (5) din Legea nr. 631/2002 prevede în mod expres că în bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie sunt cuprinse sume pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, iar anexa nr. 3/26/27 prevede în mod distinct programele destinate sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, sectorului cooperatist şi a celui de comerţ interior.
Legea nr. 133/1999 este cea care reglementează stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit art. 2 din lege, „întreprinzătorul" este o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică care, în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu alte persoane juridice, organizează o societate comercială pentru a desfăşura acte şi fapte de comerţ.
Prin Decizia nr. 12/2004 a Curţii Constituţionale a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 133/1999, excepţie ridicată de reclamantă, în faţa instanţei de fond.
În conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 133/1999, modificată, anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, fonduri care se evidenţiază şi se urmăresc în mod distinct în bugetul de stat şi în cel al ordonatorului de credite.
Se constată, astfel, că dispoziţiile Legii nr. 631/2002 se corelează cu cele ale Legii nr. 133/1999, iar ordinele atacate au în vedere numai aspectul referitor la întreprinderile mici şi mijlocii.
Întrucât ordinele contestate au fost emise în considerarea art. 17 alin. (5) din Legea nr. 631/2002, conţinutul ordinelor nu se putea referi decât la întreprinderile mici şi mijlocii (societăţi comerciale), şi nu şi la organizaţii cooperatiste.
Împrejurarea că în preambulul ordinelor atacate sunt prevăzute şi art. 4 alin. (1) lit. e) şi art. 6 alin. (5) din HG nr. 15/2001, nu este de natură a conduce la concluzia că din cuprinsul ordinelor contestate au fost omise organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti şi că în acest mod actele respective ar fi nelegale.
Art. 4 din HG nr. 15/2001 prevede atribuţiile Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, iar art. 6 alin. (5) din aceeaşi hotărâre de guvern precizează că ministrul pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie emite ordine şi instrucţiuni.
Aşadar, aceste dispoziţii din HG nr. 15/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, nu au fost încălcate de către ordinele atacate în prezenta cauză şi nici nu sunt de esenţa soluţionării prezentei cauze.
Se apreciază că instanţa de fond a pronunţat o soluţie legală, reţinând că autoritatea pârâtă, în realizarea funcţiilor sale de strategie, de reglementare şi administrare, are un drept de opţiune în funcţie de nevoile de dezvoltare şi de stimulare a diferitelor ramuri de activitate.
În concluzie, având în vedere că ordinele contestate au fost emise în executarea dispoziţiilor art. 17 alin. (5) şi ale anexei nr. 3/26/27 din Legea nr. 631/2002, care se referă exclusiv la întreprinderile mici şi mijlocii, actele atacate sunt legale, astfel încât acţiunea în mod corect a fost respinsă.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Asociaţia N.C.M.U. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 373 din 24 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3280/2005. Contencios. Anulare Hotarâre de... | ICCJ. Decizia nr. 3307/2005. Contencios. La încheiere... → |
---|