ICCJ. Decizia nr. 3308/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3308/2005
Dosar nr. 6573/2004
Şedinţa publică din 26 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, sub nr. 381 din 3 martie 2004, reclamanta I.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ialomiţa, anularea hotărârii nr. 1367/2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 663 din 7 aprilie 2004, a respins acţiunea formulată de reclamanta I.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ialomiţa, ca neîntemeiată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că în perioada 1942 - 1944 a fost strămutată în Transnistria, declaraţiile martorilor necoroborându-se cu nici un act depus la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta I.A., criticând-o pentru netemeinicie, susţinând în esenţă că în perioada 1942 - 1944 a fost deportată împreună cu comunitatea de romi din Ţăndărei şi Transnistria; se susţine, de asemenea, că instanţa de fond a soluţionat cauza, cu încălcarea dispoziţiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Analizând motivele de recurs invocate de recurenta-reclamantă, apărările intimatei-pârâte, materialul probator aflat la dosar şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză, instanţa reţine că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor menţiona în continuare.
Se reţine, ca neîntemeiat, motivul de recurs formulat potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., cauza fiind soluţionată la fond, cu respectarea normelor de procedură şi în prezenţa reclamantei.
Pe fondul cauzei, declaraţiile martorilor G.J. şi S.T., privind strămutarea reclamantei, împreună cu familia, în perioada 28 septembrie 1942 - 23 august 1944, din Feteşti, în Transnistria, nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
Din adresa nr. 87619 din 14 august 2003, a Arhivelor Naţionale - Direcţia Judeţeană Ialomiţa, rezultă că reclamanta nu figurează ca fiind deportată în 1942, din oraşul Ţăndărei, în Transnistria, aceasta fiind născută, potrivit certificatului de naştere şi cărţii de identitate în comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea, neputând fi ca atare deportată din Feteşti, aşa cum au declarat martorii.
În consecinţă, întrucât soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.A. împotriva sentinţei civile nr. 663 din 7 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3306/2005. Contencios. Anulare H.G. nr. 410 /... | ICCJ. Decizia nr. 3309/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|