ICCJ. Decizia nr. 3317/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3317/2005
Dosar nr. 285/2005
Şedinţa publică din 26 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 1834 din 28 iunie 2004, la Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul B.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 12116/11459 din 29 aprilie 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 2041 din 11 octombrie 2004, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. A anulat hotărârea nr. 12116/11459 din 29 aprilie 2004, emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, aferente perioadei 28 iunie 1940 - 6 martie 1945, începând cu 1 mai 2004.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamantul a făcut dovada statutului de refugiat din Basarabia, în perioada 1940 - 6 martie 1945, cu certificate de împroprietărire şi prin declaraţii de martori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, motivat în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că, reclamantul nu a făcut dovada calităţii de refugiat.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivul de recurs formulat şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este întemeiat, pentru motivele ce se vor dezvolta în continuare.
Conform prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aşa cum a fost adoptată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 586/2002, „beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
Din textul de mai sus rezultă că numai persoana care a fost refugiată, expulzată sau strămutată din cauza persecuţiilor din motive etnice, este beneficiară a prevederilor acestuia.
În cauză este stabilit că intimatul s-a născut la 3 februarie 1923, în localitatea Tabani, judeţul Hotin - U.R.S.S.
Potrivit certificatului C.T. nr. 235 din 26 ianuarie 2004, emis de Ministerul Apărării Naţionale - U.M. 02405, intimatul-reclamant a venit în România, pentru a urma cursurile unor şcoli militare, în dosar neexistând nici un act care să probeze părăsirea de acesta, a domiciliului, urmare a persecuţiilor etnice exercitate asupra sa.
În fapt, chiar şi în situaţia în care reclamantul ar fi făcut dovada strămutării sale în altă localitate, decât cea de domiciliu, din cauza unor persecuţii din motive etnice, faţă de perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945, pentru care acţiunea sa a fost admisă, instanţa de fond nu a avut în vedere nici împrejurarea că, din punct de vedere istoric, în perioada 1 iulie 1941 - 1 martie 1944, teritoriul Basarabiei a fost retrocedat României. Practic în acest interval de timp nu au mai existat persecuţii etnice, în accepţiunea prevederilor legale, întrucât regimul instaurat în România, în întregime sub administraţie românească, exclude eventualitatea unor persecuţii din motive etnice, aplicate cetăţenilor români, populaţie majoritară.
Aşa fiind, pentru motivele arătate, recursul declarat de pârâtă va fi admis, se va casa sentinţa atacată şi pe fond, se va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2041 din 11 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3313/2005. Contencios. Refuz iniţiere şi... | ICCJ. Decizia nr. 3321/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
