ICCJ. Decizia nr. 3322/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3322/2005
Dosar nr. 517/2005
Şedinţa publică din 26 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, sub nr. 3271 din 13 septembrie 2004, reclamanta A.L. a solicitat în scris, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 13341/46 din 24 august 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3359 din 13 decembrie 2004, a admis acţiunea formulată de reclamanta A.L., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. A anulat hotărârea nr. 13341/46 din 24 august 2004 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 9 mai 1942 - 6 martie 1945.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta a făcut dovada întregii perioade în care a fost în refugiu, fiind îndeplinite prevederile art. 1 şi 2 din Legea nr. 189/2000 şi cele ale art. 4 din HG nr. 127/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o în temeiul prevederilor art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că, reclamanta nu a făcut dovada pretenţiilor sale, cu actele depuse la comisia de specialitate, iar instanţa de fond nu a precizat data de la care se acordă drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu motivele de recurs şi cu actele normative incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamanta A.L. s-a născut H.L., la 10 mai 1925, în comuna Negrileşti, raionul Dej, judeţul Bistriţa Năsăud şi că s-a refugiat din Jichişul de Sus, judeţul Someş, la Sibiu, la 9 martie 1942, potrivit „Fişei refugiatului", emisă la 9 mai 1942, de Biroul refugiaţilor Turda.
Se reţine, de asemenea, că potrivit carnetului de muncă al reclamantei, aceasta s-a angajat la Întreprinderea Flora, secţia Filaret, în anul 1943, iar la 1 iunie 1945 s-a angajat la Ministerul Forţelor Armate al R.P.R., dovedind, deci, că în perioada refugiului, 9 mai 1942 - 6 martie 1945, nu a părăsit România.
Critica formulată în recurs privind omisiunea instanţei de a preciza data acordării drepturilor prevăzute de lege, se reţine, de asemenea, a fi nefondată, întrucât cererea reclamantei a fost formulată în condiţiile Legii nr. 29/1990, cu respectarea prevederilor art. 5 din lege, calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, fiind potrivit art. 5 din lege, cu începere de la data de întâi al lunii următoare în care a fost depusă cererea, respectiv de la 1 august 2004.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada arătată a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu
În consecinţă, întrucât instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt şi a interpretat judicios dispoziţiile legale aplicabile, recursul declarat de pârâtă este nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3359 din 13 decembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3321/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3323/2005. Contencios. Anulare act... → |
|---|
