ICCJ. Decizia nr. 3331/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamanții M.I. și M.A. au chemat în judecată Guvernul României, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu pârâții și pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea parțială a H.G. nr. 905/2002, poziția 22 din anexele acesteia, referitoare la imobilul teren aferent.
în motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că se impune anularea parțială a hotărârii sus-amintite, deoarece imobilul în cauză constituie proprietatea lor tabulară, dobândită cu titlu de cumpărare și ca atare, nu poate fi cuprins în domeniul public al municipiului.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1076 din 9 decembrie 2004, a respins acțiunea, ca tardivă, cu motivarea că a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (1), (2) și (5) din legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.
împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, au declarat recurs, reclamanții M.I. și M.A., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, recurenții au susținut, în esență, că termenul de prescripție nu poate curge de la data de 31 august 2002, așa cum a reținut instanța de fond, câtă vreme s-a menționat în Monitorul Oficial nr. 647, că Anexele nr. 1-58 se vor publica ulterior, numai de la comunicarea hotărârii a cărei anulare s-a solicitat, ceea ce nu s-a făcut în cauză.
Recursul este fondat.
Conform art. 5 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 29/1990, înainte de a cere instanței, anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (2), autorității emitente, care este obligată să rezolve reclamația, în termen de 30 de zile de la aceasta, iar dacă nu este mulțumit de soluția dată reclamației sale, el poate sesiza instanța, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; în toate cazurile, însă, introducerea cererii la instanță nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere.
Din analiza acestor dispoziții legale, concluzia care se desprinde, este aceea că legea-cadru (Legea nr. 29/1990) vorbește de data comunicării actului administrativ, și nu de data publicării în Monitorul Oficial.
Cum pe calea contenciosului administrativ pot fi atacate și unele hotărâri de Guvern, înseamnă că acestea sunt acte administrative și potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, trebuie comunicate persoanelor fizice și juridice, cărora li se adresează, pentru a putea fi atacate.
Având în vedere că Anexele nr. 1-58 la H.G. nr. 905/2002 urmau să se publice ulterior datei de 31 august 2002 (data publicării H.G. nr. 905/2002, în Monitorul Oficial), dar neexistând nici o dovadă că acestea au fost comunicate recurenților, urmează a se admite recursul, a se casa sentința atacată și a se trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere va face verificări pentru a stabili data exactă când recurenții au luat cunoștință efectiv de anexele hotărârii a cărei anulare o solicită, întrucât prin acțiunea introductivă de instanță, aceștia arată că imobilul se află la poziția 22 din anexele hotărârii.
Față de cele ce preced, recursul este întemeiat, fiind admis, a fost casată hotărârea atacată și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3157/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3334/2005. Contencios → |
|---|
