ICCJ. Decizia nr. 3293/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 20 octombrie 2004, la Curtea de Apel Oradea, P.D., V.F., O.D.A., I.M. și D.M. au declarat recurs împotriva sentinței nr. 456/2004, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în contradictoriu cu C.A.F. România, solicitând modificarea hotărârii.
în motivarea recursului, recurenții au susținut că în mod greșit, instanța de fond a considerat că prin hotărârea nr. 99 din 3 martie 1999, au fost publicate persoanele care doar au promovat examenul pentru dobândirea calității de auditor financiar. Recurenții consideră că prin hotărâre s-a publicat "Lista națională a auditorilor", ei fiind menționați în partea a II-a pozițiile 373, 322, 409, 432 și 356.
S-a mai considerat prin recursul declarat, că în ceea ce-i privește, se aplică art. 1 din O.G. nr. 75/1999, așa cum era în vigoare la 1 iunie 1999; deci, la data intrării în vigoare a O.G. nr. 75/1999, ei dețineau calitatea de auditori financiari.
Recurenții au mai considerat că instanța nu s-a pronunțat asupra adreselor nr. 8194, nr. 8195, nr. 8196, nr. 8197 și nr. 8198/2004, emise de Corpul Experților Contabili Autorizați din România, la 2 iulie 2004, din care a rezultat că recurenților li s-ar fi acordat titlul de auditori financiar, în temeiul art. 6 lit. c) din O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1955.
S-a mai menționat prin recursul declarat, că, deși recurenții dețin o calificare, un titlu, nu-l pot fructifica, datorită împrejurării că nu sunt publicați ca membrii activi ai C.A.F.
Din actele cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că prin sentința nr. 456 din 23 septembrie 2004, Curtea de Apel Oradea a respins acțiunea formulată de reclamanții-recurenți, acțiunea având ca obiect înscrierea în Registrul Auditorilor Financiari-membrii activi.
Instanța de fond a reținut că reclamanții P.D., V.F., O.D.A., I.M. și D.M. au promovat examenul pentru atribuirea calității de auditor financiar în sesiunea 1998, fiind publicați în anexa hotărârii nr. 99 din 3 martie 1999, emisă de Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili, la pozițiile 373, 322, 409, 432 și 356.
S-a mai reținut că la data desfășurării examenului promovat de către reclamanți, activitatea de audit financiar era reglementată de O.G. nr. 65/1994, privind activitatea de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, respectiv art. 6 lit. c), referitoare la dreptul experților contabili de a efectua lucrări de audit financiar.
Instanța de fond a mai reținut că, prin O.G. nr. 75/1999, activitatea de audit financiar a fost reglementată printr-un act normativ special ce constituie cadrul juridic pentru organizarea activității de audit financiar și reglementarea exercitării independente a profesiei de auditor financiar de către persoanele care au dobândit această calitate, în condițiile prevăzute de ordonanță, act normativ care prin art. 39, abrogă prevederile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 65/1994, referitoare la auditul financiar. Prin noul act normativ s-a dispus înființarea C.A.F. România, care în numele statului, organizează coordonează și autorizează desfășurarea activității de audit financiar, în cuprinsul dispozițiilor tranzitorii ale legii, stabilindu-se un comitet provizoriu care urma să funcționeze până la primele alegeri ale conducerii camerei.
în art. 35 din ordonanță se prevede din care persoane va fi alcătuite Camera de constituire și care vor dobândi calitatea de membru provizoriu.
Instanța de fond a mai reținut că reclamanții nu au solicitat înscrierea în C.A.F. și acordarea calității de membru provizoriu, dacă au constat că nu au fost înscriși din oficiu.
Abia prin cererile depuse în data de 17 decembrie 2003, ei au solicitat pârâtei-intimate în cauză, înscrierea lor în Registrul auditorilor financiar, ca membri activi, în baza examenului promovat în anul 1999. Instanța de fond a precizat prin hotărârea atacată că: "la data solicitării lor, reclamanții sunt supuși reglementărilor cuprinse în actul normativ în vigoare la data solicitării, având obligativitatea respectării condițiilor și etapelor prevăzute de legea în vigoare, în vederea dobândirii calității de auditor financiar, neputând invoca în favoarea lor, aplicativitatea unor prevederi legale abrogate, la momentul la care aceștia intenționează să desfășare activitatea de audit. La data promovării examenului în 1999, reclamanții îndeplineau toate condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la acel moment, însă nu au înțeles să materializeze calitatea obținută prin examen la data respectivă, rămânând în pasivitate. Ei au solicitat după aproximativ 3 ani, înscrierea în tabloul experților de audit financiar, fără a face dovada că îndeplinesc la data solicitării lor, condițiile prevăzute de actul normativ special ce reglementează activitatea de audit financiar, în vederea înscrierii acestora în tablou".
Deci, în mod corect instanța de fond a reținut în privința recurenților, că încearcă obținerea unui drept, invocând de fapt propria culpă, respectiv lipsa lor de diligență în materializarea calității obținută prin examen, prin formularea unei cereri.
Această concluzie se impune, cu atât mai mult, cu cât dispozițiile legale prevăzute în vechiul act normativ nu pot ultraactiva după abrogarea lui, la o situație juridică ivită ulterior abrogării lui.
După promovarea examenului de auditor financiar, persoanele promovate trebuiau, potrivit O.G. nr. 75/1999, ce reglementează activitatea de audit financiar și care a abrogat dispozițiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 65/1994, să se înscrie în Registrul provizoriu al camerei, înființat conform O.G. nr. 75/1999. Ori recurenții au făcut cerere de înscriere după 3 ani de la promovarea examenului, invocând examenul din 1999, deși prin apariția O.G. nr. 75/1999, petenții nu mai puteau efectua lucrări de audit financiar, nefiind înscriși în Camera Auditorilor Financiari din România.
Această înscriere presupunea potrivit dispozițiilor legale noi (O.G. nr. 75/1999), promovarea examenului de aptitudini profesionale de către membrii provizorii.
Cum calitatea de auditor financiar nu se poate obține decât în condițiile O.G. nr. 75/1999, iar petenții nu au urmat procedura legală, în mod corect s-a respins acțiunea formulată, neconstatându-se vreun abuz administrativ al pârâtei.
De altfel, petenții s-au prezentat în decembrie 2002, la testul organizat de C.A.F. din România și au fost admiși drept stagiari în activitatea de audit financiar, în condițiile legii.
Cât privește adresele invocate ca probe de petenții în cauză, adrese eliberate de C.E.C.C.A.R., la 2 iulie 2004, au fost avute în vedere de instanța de fond, dar sunt nerelevante cauzei, analizând calitatea de auditori sub imperiul vechii legi, respectiv nr. O.G. nr. 65/1994. în cauză, calitatea de auditori financiari este reglementată prin O.G. nr. 75/1999, iar la data cererii de a fi înscriși ca auditori, reglementarea legală este O.G. nr. 75/1999.
Recursurile fiind neîntemeiate, au fost respinse conform art. 312 C. proc. civ., hotărârea atacată fiind legală.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3342/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3157/2005. contencios → |
|---|
