ICCJ. Decizia nr. 3334/2005. Contencios
Comentarii |
|
R.A. R.F. București a chemat în judecată O.R.D.A., solicitând instanței, ca în contradictoriu cu pârâtul, să dispună:
1) Suspendarea aplicării deciziei O.R.D.A. nr. 52/2003, până la data soluționării definitive a prezentei cauze.
2) Anularea deciziei O.R.D.A. nr. 52/2003.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că decizia O.R.D.A. nr. 52/2003, prin care s-a desemnat o comisie distinctă pentru negocierea tabelelor și metodologiilor privind drepturile cuvenite autorilor de opere muzicale, pentru comunicarea publică a operelor cinematografice, a fost emisă de O.R.D.A., în situația în care problema acestei categorii de drepturi a fost deja soluționată, conform Legii nr. 8/1996, în baza deciziei O.R.D.A. nr. 13/1999.
Prin încheierea de ședință din 1 octombrie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins cererea de suspendare a aplicării deciziei O.R.D.A. nr. 52 din 8 mai 2003, formulată de reclamanta R.A. R.F. București, ca neîntemeiată, față de condițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990 au un caracter de excepție, aplicabilitatea lor fiind condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (1) al textului normativ citat, susținerile reclamantei, în ceea ce privește decizia O.R.D.A. nr. 52/2003, vizând fondul cauzei.
împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs, R.A. R.F. București, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că prin actul administrativ contestat, respectiv decizia nr. 52/2003, O.R.D.A. a încălcat prevederile legale aplicabile în materie, declanșând negocieri distincte pentru reglementarea separată a drepturilor cuvenite autorilor muzicii special create pentru opera audiovizuală.
Astfel, drepturile cuvenite autorilor muzicii special create pentru opera audiovizuală sunt deja reglementate, recurenta virând, începând din anul 2000, organismului de gestiune desemnat de O.R.D.A., sumele cuvenite acestora.
Cât privește pericolul iminent produs de actul administrativ contestat, s-a susținut că de la data pronunțării încheierii de ședință atacate și până la formularea recursului, negocierile declanșate prin decizia O.R.D.A. nr. 52/2003, au continuat, intrând în faza de mediere.
întrucât pentru termenul de soluționare a recursului, intimatul O.R.D.A. a depus la dosar, sentința civilă nr. 2102 din 10 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei R.A. R.F. București, motivând că "actul administrativ dedus judecății a fost emis în temeiul art. 131 alin. (1) și (2) din Legea nr. 8/1996, ca urmare a solicitării organismului de gestiune colectivă U.C.M.R.-A.D.A., de a negocia noi tabele și metodologii privind utilizarea operelor muzicale în cadrul spectacolelor cinematografie, U.C.M.R.-A.D.A. fiind principalul organism de gestiune colectivă care are competența de a negocia în numele autorilor de muzică pe care îi reprezintă". Așa fiind, s-a decis că nu se pot reține susținerile reclamantei, privind nelegalitatea deciziei O.R.D.A. nr. 52/2003 și nefiind întrunite condițiile art. 1 și 11 din Legea nr. 29/1990, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
în consecință, înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că recursul a rămas fără obiect și l-a respins ca atare.
← ICCJ. Decizia nr. 3331/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3260/2005. Contencios → |
---|