ICCJ. Decizia nr. 3509/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 2 august 2004, la Curtea de Apel Brașov, reclamantul R.G. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii nr. 3684 din 16 iunie 2004, emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 13 decembrie 1943 - 6 martie 1945, pârâta acordându-i drepturile corespunzătoare, doar pentru perioada 15 octombrie 1944 - 6 martie 1945.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a născut la 13 decembrie 1943, în localitatea Băiuș, în perioada când părinții și frații săi au fost refugiați din Bulgaria, refugiu care a început încă din anul 1940.
Prin sentința nr. 6/F din 5 ianuarie 2005, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul R.G., a anulat hotărârea nr. 3684 din 16 iunie 2004, emisă de pârâtă, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 13 decembrie 1943 - 6 martie 1945 și a obligat-o pe pârâtă, să-i acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, menținând celelalte dispoziții din hotărârea nr. 3684 din 16 iunie 2004.
Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că reclamantul s-a născut la data de 13 decembrie 1943 în Băiuș, Raionul Leava, U.R.S.S., părinții și frații săi fiind refugiați din anul 1940, din Bulgaria, în localitatea Cocargeaua, județul Ialomița, apoi refugiindu-se în localitatea Băiuș, Basarabia, unde, de fapt, s-a născut reclamantul, pentru ca apoi să se refugieze în localitatea Mașloc, județul Timiș, apreciind că beneficiază de drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Brașov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în motivarea recursului, a susținut, în esență, că legislația în materie nu face nici un fel de referire la persoanele născute sau concepute după strămutarea părinților, ci doar la cele strămutate. A mai susținut că prevederile Legii nr. 189/2000 se aplică numai persoanelor care au suferit persecuțiile etnice în mod nemijlocit, nu și acelora care au suferit persecuțiile etnice în mod indirect, considerând că poate avea calitate de beneficiar al drepturilor prevăzute de legea menționată anterior, doar pentru perioada 15 octombrie 1944 - 6 martie 1945, datorită faptului că reclamantul a făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Recursul este nefondat
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean roman, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea prevederilor ordonanței rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, din motive etnice, în perioada arătată.
Legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată înțelegându-se atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și aceea care a suferit persecuțiile etnice în mod indirect.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.
Din declarațiile autentificate ale martorelor C.O. și A.M. rezultă că reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinților R.I. și I.R. și al fraților săi R.M. și B.C., urmând ca în timpul refugiului în localitatea Cocargeaua, județul Ialomița, să se nască sora acestora, H.V., iar în localitatea Băiuș, Basarabia, să se nască reclamantul R.G., după care întreaga familie, în toamna anului 1944, s-a refugiat în localitatea Jamul Mare, județul Timiș, apoi în localitatea Mașloc, județul Timiș, nereîntorcându-se niciodată în localitățile natale.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că intimatul s-a născut în timpul refugiului părinților săi, înalta Curte a constatat că recursul este nefondat, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II- a C. proc. civ., l-a respins ca atare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3499/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2681/2005. Contencios → |
|---|
