ICCJ. Decizia nr. 3513/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la data de 16 noiembrie 2004, la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta D.M. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze hotărârea nr. 14.101 A din 27 septembrie 2004, emisă de pârâtă și să o oblige pe aceasta, să-i recunoască drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

în motivarea acțiuni, reclamanta a susținut că s-a născut în timpul refugiului părinților săi din localitatea de domiciliu, Miercurea Ciuc, în localitatea Tulcea, ca urmare a cedării Ardealului de Nord, Ungariei, prin încheierea Dictatului de la Viena din anul 1940.

Prin sentința civilă nr. 49 din 3 februarie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei D.M. și a dispus anularea hotărârii nr. 14.101 A din 27 septembrie 2004, a pârâtei și a obligat-o pe aceasta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată pentru perioada 28 august 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 august 2004.

Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că reclamanta s-a născut la data de 28 august 1943, în perioada în care părinții săi s-au aflat în refugiu în localitatea Tulcea și că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate, nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea drepturilor bănești.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

în motivare, recurenta a susținut că instanța de fond, în mod greșit i-a stabilit reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, întrucât Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 (art. 1 și 2) prevăd în mod expres și limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de aceste drepturi și că, intimata, născându-se în localitatea Tulcea, localitate care aparținea Statului Român, nu poate face parte din categoria persoanelor refugiate din motive etnice.

Recursul este nefondat.

Din declarațiile autentificate ale martorelor J.E. și D.E. și din actele de stare civilă, rezultă că reclamanta s-a născut la data de 28 august 1943, în perioada în care părinții s-au aflat în refugiu, în localitatea Tulcea.

Din carnetul de refugiat al tatălui intimatei, rezultă cu certitudine că acesta s-a refugiat în anul 1942, din Nordul Transilvaniei, în localitatea Tulcea.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea prevederilor ordonanței rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate din motive etnice, de către regimurile respective, în perioada menționată.

Legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată înțelegându-se atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și aceea care a suferit persecuțiile etnice în mod indirect.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.

Pe cale de consecință, având în vedere faptul că recurenta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, înalta Curte a constatat că recursul este nefondat și, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., l-a respins.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3513/2005. Contencios