ICCJ. Decizia nr. 353/2005. Contencios. Anulare partiala decizie M.F.P. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 353/2005
Dosar nr. 331/2003
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 13 august 2002, reclamanta SC M.T. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Garda Financiară - Comisariatul General, solicitând anularea procesului-verbal de control nr. 991 din 20 mai 2002 şi a pct. 2 din Decizia nr. 408 din 17 iulie 2002, cu privire la obligarea societăţii, la plata sumei de 54.794.848 lei, majorări de întârziere stabilite pentru neplata la termen a impozitului pe profit.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că organele financiare au încălcat prevederile OG nr. 70/1997, întrucât contractul de leasing nr. MAL 040 din 15 iunie 1999, pentru care s-au stabilit majorări de întârziere pentru neplata la termen a impozitului pe profit, a făcut obiectul unui control fiscal anterior şi nu s-a reţinut nici o încălcare a legislaţiei în vigoare.
Cât priveşte recalcularea impozitului pe profit, pentru perioada iulie 1999 - iunie 2000, aceasta este nelegală, iar suma de 29.509.478 lei nu a fost înregistrată în contabilitate, în luna februarie 2002, astfel cum atestă balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii, situaţie în care nu sunt datorate nici majorări de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 1117 din 20 noiembrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că din documentele prezentate nu a rezultat împrejurarea că impozitul pe profit aferent lunii februarie 2002 ar mai fi fost verificat.
Cât priveşte recalcularea impozitului pe profit aferent contractului de leasing în discuţie, suma a fost stabilită chiar de societate, care nu a propus probe pentru a se evidenţia eventuale erori de calcul.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta SC M.T. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că instanţa a preluat afirmaţia din procesul-verbal de control privind înregistrarea în contabilitatea lunii februarie 2002, a recalculării impozitului pe profit, deşi în balanţa contabilă încheiată la 28 februarie 2002, nu figurează contractul de leasing ce a făcut obiectul controlului.
În realitate, acest contract s-a derulat pe perioada 11 iulie 1999 - 30 iunie 2000, interval deja supus unui control fiscal anterior care nu a stabilit nici o încălcare a prevederilor legale în materia impozitului pe profit, fiind, astfel, aplicabile prevederile art. 19 alin. (2) din OG nr. 70/1997, care nu permit reluarea controlului, decât în anumite situaţii care nu au fost dovedite de organele financiare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, pentru completarea probelor.
Astfel, Curtea constată că prin actele administrative contestate, s-a reţinut că societatea a încheiat contractul de leasing nr. MAL 040 în anul 1999, considerându-l ca fiind de leasing operaţional şi a înregistrat în mod eronat, ca fiind deductibile fiscal, ratele de leasing.
Ulterior, societatea ar fi reconsiderat contractul, ca fiind de leasing financiar şi a procedat la recalcularea impozitului pe profit, la data de 28 februarie 2003, rezultând o sumă în plus de 29.509.478 lei neachitată, pentru care au fost calculate majorări de întârziere de 54.794.848 lei, începând cu 25 octombrie 1999, până la data de 30 aprilie 2002.
Instanţa de fond a apreciat ca fiind legale şi temeinice, consemnările din procesul-verbal de control, confirmate prin Decizia Ministerului Finanţelor Publice, fără, însă, a analiza şi a se pronunţa asupra probei depuse în dovedirea acţiunii - balanţa contabilă pe luna februarie 2002, înscris prin care reclamanta a dorit să demonstreze că, în realitate, nu şi-a recalculat impozitul pe profit aferent perioadei iulie 1999 - iunie 2000 şi nici nu l-a înregistrat în contabilitate.
În raport cu cele menţionate mai sus, Curtea apreciază că este necesară pentru lămurirea situaţiei de fapt, efectuarea unei expertize contabile care să verifice înregistrările contabile ale societăţii realizate în contul contabil 612 al lunii februarie 2002 şi să stabilească dacă a avut loc o recalculare a impozitului pe profit datorat pentru contractul de leasing nr. MAL 040/1999, pentru perioada iulie 1999 - iunie 2000.
În măsura în care instanţa de trimitere va constata că nu a avut loc în februarie 2002, recalcularea şi înregistrarea impozitului pe profit datorat, urmează să procedeze şi la verificarea apărării înfăţişate de reclamantă, privind aplicabilitatea prevederilor art. 19 alin. (2) din OG nr. 70/1997, privind controlul fiscal, în sensul că perioada iulie 1999 - iunie 2000 a fost deja controlată de Administraţia Finanţelor Publice a sectorului 3 Bucureşti.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, admiţând recursul, va casa sentinţa şi va dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC M.T. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1117 din 20 noiembrie 2002, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 351/2005. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 356/2005. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
