ICCJ. Decizia nr. 3539/2005. Contencios. Recurs împotriva încheierii de şedinţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3539/2005
Dosar nr. 8695/2004
Şedinţa publică din 6 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta SC O.I. SRL Mediaş a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Regională Vamală Braşov, pentru ca instanţa să dispună anularea deciziei şi a procesului-verbal de control emise de pârâte şi suspendarea procesului-verbal contestat, în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990.
La termenul de judecată din data de 10 decembrie 2004, reclamanta a solicitat suspendarea procesului-verbal de control contestat, întrucât asupra contului bancar al societăţii s-a dispus poprirea şi societatea se află în pragul unor mari pierderi.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea din 10 decembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 5494/2004, a dispus suspendarea executării procesului-verbal contestat, până la soluţionarea definitivă a acţiunii, motivat de faptul că sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţia legală.
Împotriva hotărârii pronunţate au declarat recurs, Direcţia Regională Vamală Braşov, în nume propriu, dar şi în numele Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu, în numele Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile imperative prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, analizând motivele invocate, în raport cu hotărârea pronunţată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, a constatat fondate, recursurile formulate şi urmează să le admită, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unor pagube iminente, la cererea reclamantului, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii.
În cauza de faţă nu rezultă faptul cert, conform materialului probator existent la dosar, că ar exista un caz bine justificat şi nici că executarea actului administrativ ar produce o pagubă iminentă.
În primul rând, actul administrativ emis se bucură de prezumţia de legalitate, astfel că executarea acestuia nu poate fi considerată ca producătoare a unei pagube iminente, iar, în final, faptul că a început executarea silită, nu înseamnă că a fost dovedită vătămarea şi, prin aceasta, cazul bine justificat, întrucât nu rezultă din probele administrate, că această vătămare este ireparabilă în activitatea societăţii.
Cu această motivare, recursurile formulate vor fi admise şi încheierea atacată va fi casată, în sensul că va fi respinsă cererea formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, întrucât nu sunt întrunite condiţiile imperative ale legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Direcţia Regională Vamală Braşov, în nume propriu şi în numele Autorităţii Naţionale a Vămilor şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu, în numele Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, împotriva încheierii de şedinţă din 10 decembrie 2004, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. 5494/2004.
Casează încheierea atacată şi, în fond, respinge cererea de suspendare a executării procesului-verbal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3537/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 354/2005. Contencios. Anulare decizie A.D.S.... → |
|---|
