ICCJ. Decizia nr. 3545/2005. Contencios. Anulare decizie Comisie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3545/2005
Dosar nr. 3237/2004
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 3 noiembrie 2003, T.M., în calitate de mandatar cu procură de reprezentare a soţiei sale, M.T., a solicitat anularea deciziei nr. 4318 din 9 octombrie 2003, emisă de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi şi repunerea în drepturi conform certificatului nr. 1663 din 24 iulie 2002, eliberat de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap a sectorului 4, Bucureşti.
În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamanta, la data de 14 iunie 2002, a suferit un accident vascular cerebral cu hematom mare, care a necesitat intervenţie chirurgicală, în urma accidentului rămânând cu sechele, fiind imobilizată la pat şi dependentă de o altă persoană.
S-a mai precizat că prin Decizia nr. 1662/2002 a fost încadrată la handicap grav, cu deficienţă funcţională gravă şi că ulterior s-a stabilit că este vorba de boală, şi nu de handicap, invocându-se Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 92/2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a reţinut că bolile de care suferă reclamanta, nu se încadrează între afecţiunile prevăzute de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002, pentru a putea fi încadrată în categoria persoanelor cu handicap.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, reclamanta, prin mandatarul T.M.
În motivarea recursului s-a arătat că în urma accidentului vascular, reclamanta a rămas cu sechele irecuperabile (pierderea capacităţii de autoservire, a câmpului vizual, mers imposibil, convulsii epileptice, incontinenţă sfincteriană, etc.), necesitând însoţitor permanent; că iniţial a fost încadrată la handicap grav şi prin certificatul nr. 1919/2003, deşi boala nu s-a ameliorat, afecţiunile au fost considerate boală, şi nu handicap, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002; că sunt nule dispoziţiile Anexei I Cap. II, pct. I din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002, deoarece referirea la vârsta standard de pensionare este în contradicţie cu art. 16 din Constituţia României, cu art. 1 alin. (2) lit. c) pct. IV din Legea nr. 48/2002, pentru aprobarea OUG nr. 137/2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi cu Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
S-a mai arătat că prima decizie revizuită la data de 30 iulie 2003, este anterioară Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 726 din 24 octombrie 2002, astfel încât ordinul retroactivează.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726 din 24 octombrie 2002 a fost emis în baza art. 1 alin. (3) din OUG nr. 102/1999, aprobată prin Legea nr. 519/2002. Acest ordin prevede criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap, inclusiv pentru suferinţe apărute anterior publicării ordinului în M. Of. nr. 775/24.10.2002.
Încadrarea sau nu în grad de handicap o poate face numai Comisia medicală a persoanelor cu handicap, care are competenţă exclusivă prin calificarea medicală a membrilor săi, ca să aprecieze şi să califice dacă suferinţa persoanei fizice expertizate reprezintă sau nu un handicap.
Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor OUG nr. 102/1999, aprobată prin Legea nr. 519/2002, rezultă că încadrarea în grad de handicap se face numai până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000. Persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 17/2000, privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, precum şi de pensia pentru limită de vârstă, în măsura în care sunt întrunite cerinţele Legii nr. 19/2000.
Ca urmare, dispoziţiile Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002, referitoare la vârsta standard de pensionare, nu sunt în contradicţie cu actele normative invocate de recurentă şi nici cu OUG nr. 102/1999, întrucât legea specială (OUG nr. 102/1999, aprobată prin Legea nr. 519/2002), se adresează exclusiv segmentului de persoane care au vârsta până la vârsta standard de pensionare. Nu este vorba de o discriminare pe criterii de vârstă, întrucât există reglementări legale şi pentru persoanele care au depăşit vârsta standard de pensionare, astfel cum s-a arătat mai sus.
Din actele dosarului rezultă că reclamanta, la data de 14 iunie 2002, a suferit un accident vascular cerebral cu hematom intraparenchimatos operat, soldat cu hemiplegie stânga. Comisia Superioară a stabilit şi diagnosticul de HTA stadiul II, CICD - obezitate gradul III şi că, pe fondul unei hipertensiuni arteriale severe, s-a constituit accidentul vascular cerebral. De asemenea, Comisia a apreciat că fiind vorba de o complicaţie majoră a unei boli cardiovasculare, reclamanta nu se încadrează în criteriile medicale prevăzute de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 726/2002, aceasta fiind pensionată pentru limită de vârstă (63 de ani), după ce a lucrat 30 de ani în grupa a II-a de muncă şi a cotizat la asigurările sociale.
Faţă de cele mai sus reţinute, se constată că actul atacat este legal, iar recursul formulat de reclamantă, prin reprezentant, nu este fondat.
Pe cale de consecinţă, recursul va fi respins, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta M.T., prin T.M., împotriva sentinţei civile nr. 92 din 21 ianuarie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 354/2005. Contencios. Anulare decizie A.D.S.... | ICCJ. Decizia nr. 3546/2005. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
