ICCJ. Decizia nr. 3553/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3553/2005
Dosar nr. 651/2005
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 13 iulie 2003, reclamantul S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 12453/10502 din 17 mai 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivare, reclamantul a arătat că în mod eronat, prin actul contestat, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor legale compensatorii, deşi a dovedit că împreună cu părinţii, a fost nevoit să se refugieze din Cernăuţi, la Caracal, judeţul Olt, în perioada 1 decembrie 1940 - 6 martie 1945, urmare a cedării Bucovinei de Nord, către fosta Uniune Sovietică.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3003 din 24 noiembrie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 decembrie 1940 - 6 martie 1945, începând cu 1 octombrie 2003.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune în raport cu probele administrate şi cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, art. 6 din Legea nr. 319/2002 şi ale HG nr. 127/2002.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, solicitând, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că soluţia primei instanţe este nelegală, întrucât trebuia apreciată încadrarea în dispoziţiile legii, numai în raport cu data prezentării dovezilor la comisie şi în funcţie de acestea, reclamantul nefăcând dovada persecuţiei.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate, respectiv acte şi declaraţii de martori, rezultă că reclamantul a făcut dovada că a suferit, în perioada 1 decembrie 1940 - 6 martie 1945, persecuţii din motive etnice, din partea regimurilor instaurate în acea perioadă.
Astfel, din fişa refugiaţilor şi evacuaţilor emisă de Comisariatul General al Refugiaţilor şi Evacuaţilor, comunicată de Direcţia Judeţeană Olt a Arhivelor Naţionale, ordinul de serviciu nr. 41 a/44 din 6 aprilie 1944, certificatul nr. 348.898/946 din 29 noiembrie 1946, emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi adeverinţele nr. 15 din 2 ianuarie 1945 şi nr. 885 din 17 iunie 1945, ale Facultăţii de Teologie a Universităţii Iaşi, rezultă că tatăl reclamantului, S.Ş., fost preot, asistent universitar, a fost nevoit să se refugieze împreună cu familia (din care făcea parte şi reclamantul), din Cernăuţi, iniţial, în oraşul Suceava şi, ulterior, în Caracal, în România.
În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor H.E., G.S., P.L. şi C.B., aflate în dosarul cauzei.
Nu are relevanţă pentru stabilirea adevărului, a faptului generator de drepturi, momentul depunerii acestor dovezi, astfel încât critica formulată de recurentă sub acest aspect, este neîntemeiată.
În consecinţă, faţă de dovezile de la dosar, se reţine că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică, motiv pentru care recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează ca, în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3003 din 24 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3552/2005. Contencios. Acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3557/2005. Contencios → |
|---|
