ICCJ. Decizia nr. 3653/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 146 din 25 ianuarie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a anulat, ca netimbrată, acțiunea formulată de reclamanta Asociația N.A.P.A.S.S. împotriva pârâtului Guvernului României, privind anularea O.G. nr. 70/2002 și obligarea pârâtului la plata de daune morale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a arătat că potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat și că, deși s-a pus în vedere reclamantei, să timbreze acțiunea, aceasta nu și-a îndeplinit obligația legală, deși a beneficiat de două termene de judecată pentru acest motiv.
în termen legal, împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, reclamanta Asociația N.A.P.A.S.S.
Recurenta a arătat că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece instanța a anulat acțiunea, ignorând că asociația reclamantă este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Nu a fost indicat temeiul de drept al scutirii taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
Cu ocazia soluționării prezentului recurs au fost invocate dispozițiile legale aplicabile în materia protecției drepturilor consumatorilor.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticii aduse, înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că recursul este nefondat.
în mod corect, instanța fondului a făcut aplicarea art. 30 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, anulând acțiunea, ca netimbrată.
Regula este aceea instituită de art. 20 alin. (1) din legea taxelor judiciare de timbru, anume ca acestea să fie plătite anticipat.
Respectând Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, la două termene, consecutiv, instanța a pus în vedere reclamantei, obligația de achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, sumele datorate fiind aduse la cunoștință, reprezentantului reclamantei, așa cum rezultă din încheierile de ședință de la 16 noiembrie 2004 și 14 decembrie 2004.
în pofida acestei dispoziții, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală de a timbra.
Sunt nerelevante dispozițiile legale invocate în fața instanței de recurs, în justificarea unei eventuale scutiri de taxă judiciară de timbru, acestea neavând incidența în speță.
Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3733/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3675/2005. Contencios → |
|---|
